Ministerul Educației a pus marți în consultare publică un proiect de modificare a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), care schimbă modul în care sunt gestionate litigiile în care sunt implicate școlile și introduce o nouă formă de răspundere pentru directori. Edupedu.ro a consultat mai mulți juriști pe tema proiectului.
În prezent, art. 17 din ROFUIP prevede că „consultanța și asistența juridică pentru unitățile de învățământ de stat se asigură, la solicitarea scrisă a directorului, de către inspectoratele școlare, prin consilierul juridic”, iar directorul are obligația de a solicita această consultanță și asistență juridică pentru toate procesele sau alte situații litigioase în care este implicată unitatea de învățământ.
Prin proiectul aflat în consultare publică, Ministerul Educației propune o schimbare de abordare. Noul articol 17 prevede că: „Pentru toate litigiile în care este implicată unitatea de învăţământ de stat, directorul, în calitate de reprezentant legal, este obligat să asigure dreptul la apărare și reprezentarea unității în fața instanțelor de judecată sau a altor organe de specialitate.”
Totodată, proiectul detaliază rolul inspectoratelor școlare, precizând că acestea vor asigura consultanță de specialitate care constă în „analiza documentelor, explicarea legislației și a procedurilor, evaluarea riscurilor și oferirea de soluții punctuale, precum și îndrumare în redactarea cererilor, notificărilor, întâmpinărilor sau a altor documente cu specific juridic”.
Cea mai importantă noutate este însă introducerea unui alineat nou, potrivit căruia: „Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.”
Mai mulți consilieri juridici consultați de Edupedu.ro apreciază că această formulare ridică probleme atât din perspectiva legalității, cât și a clarității normei.
Potrivit acestora, textul nu definește ce înseamnă concret obligația directorului de a „asigura dreptul la apărare și reprezentarea unității”. Nu este clar dacă aceasta presupune formularea unei întâmpinări, exercitarea căilor de atac, angajarea unui avocat, prezentarea în instanță sau alte demersuri procedurale.
„Normele care pot produce efecte disciplinare trebuie să fie suficient de clare și previzibile pentru ca destinatarul lor să știe exact ce conduită îi este impusă și ce faptă poate atrage sancțiuni. În forma actuală, textul nu definește conținutul concret al obligației și lasă loc unor interpretări diferite”, au declarat pentru Edupedu.ro juriști care au analizat proiectul.
O altă observație privește chiar posibilitatea calificării prin ordin de ministru a unei fapte drept abatere disciplinară.
Juriștii atrag atenția că Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește atribuțiile directorilor și cadrul răspunderii disciplinare, însă proiectul introduce în mod expres o nouă situație în care nerespectarea unei obligații prevăzute de regulament este calificată ca abatere disciplinară.
„Se pune problema dacă un ordin de ministru poate transforma în mod direct neîndeplinirea unei obligații formulate generic într-o abatere disciplinară distinctă. Este o chestiune care merită analizată din perspectiva principiului legalității răspunderii disciplinare”, susțin sursele consultate.
Juriștii invocă și dispozițiile Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Potrivit art. 3, „consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau instituţiei publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă”. Art. 5 prevede că drepturile și obligațiile consilierilor juridici sunt cele stabilite de lege și de reglementările privind persoana juridică „în serviciul căreia se află sau cu care au raporturi de muncă”.
Specialiștii consultați de Edupedu.ro subliniază însă că sprijinul juridic acordat unităților de învățământ de către inspectoratele școlare nu reprezintă o noutate.
Actualul ROFUIP prevede deja obligația inspectoratelor de a acorda consultanță și asistență juridică școlilor, iar fișe de post ale unor consilieri juridici din inspectoratele școlare includ atribuții de asistență și consultanță de specialitate acordată unităților de învățământ, la solicitarea acestora. Printre atribuțiile prevăzute în astfel de documente se regăsesc acordarea de consultanță juridică și asistență de specialitate pentru unitățile de învățământ, precum și reprezentarea intereselor legitime ale instituției în fața instanțelor și a altor autorități.
În opinia juriștilor consultați, problema juridică ridicată de proiect nu este existența consultanței juridice, ci faptul că noua formulare transferă explicit asupra directorului obligația de a asigura apărarea și reprezentarea unității și transformă neîndeplinirea acestei obligații într-o abatere disciplinară.
„Faptul că inspectoratele acordă deja consultanță juridică unităților de învățământ nu răspunde la întrebarea esențială ridicată de proiect: cine poartă răspunderea pentru gestionarea litigiului și în ce condiții poate fi sancționat disciplinar directorul. Aici apare noutatea și aici apar problemele de interpretare”, au declarat sursele consultate.
Juriștii amintesc că Legea nr. 514/2003 conține o situație expresă în care consilierii juridici sunt obligați să acorde consultanță și asistență juridică unor alte autorități decât cele în care sunt încadrați. Potrivit art. 19, „consilierii juridici din structurile administraţiei publice judeţene şi locale sunt obligaţi să acorde consultanţă şi asistenţă juridică, la cerere, consiliilor comunale şi primăriilor”.
„Pentru inspectoratele școlare și unitățile de învățământ nu există o prevedere similară în Legea nr. 514/2003. De aceea, trebuie clarificat dacă noul articol reprezintă doar o detaliere a mecanismului existent de consultanță juridică sau dacă extinde, în practică, obligațiile profesionale și responsabilitățile implicate în gestionarea litigiilor”, afirmă aceștia.
Specialiștii invocă și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Potrivit art. 4 alin. (3), actele normative emise pentru executarea legii se adoptă „în limitele şi potrivit normelor care le ordonă”.
„Problema juridică este dacă forma aleasă de minister respectă limitele în care un ordin poate detalia dispozițiile unei legi. Aceasta este întrebarea care va trebui clarificată în procedura de consultare publică”, au declarat sursele consultate de Edupedu.ro.
O altă observație privește sintagma „alte organe de specialitate”, utilizată în proiect alături de instanțele de judecată.
„Nu este clar dacă sunt avute în vedere inspectoratele teritoriale de muncă, organele fiscale, organele de cercetare penală, autoritățile administrative autonome sau alte instituții. Într-o normă care poate produce efecte disciplinare, asemenea formulări generale pot crea dificultăți de interpretare și aplicare”, susțin juriștii.
Proiectul de ordin este în consultare publică până pe 26 iunie.
Foto: © Fizkes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.