Directorii de școli trebuie să solicite fără întârziere sprijin juridic atunci când unitatea de învățământ este implicată într-un litigiu și să se asigure că termenele legale sunt respectate, potrivit unui proiect de ghid pentru aplicarea art. 17 din ROFUIP, pus în dezbatere de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara.
„Directorul nu trebuie să fie jurist, dar trebuie să fie diligent. Nu trebuie să redacteze tratate de drept, dar trebuie să se asigure că nicio citație, notificare sau cerere de chemare în judecată nu rămâne fără răspuns”, se arată în document.
Amintim că directorii de școli riscă sancțiuni disciplinare dacă nu asigură apărarea în toate procesele în care este implicată școala. Ministerul Educației schimbă regulile privind asistența juridică, printr-un proiect de modificare a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).
Modificarea vine după ce ministerul a solicitat inspectoratelor școlare situația tuturor proceselor în care au fost implicate unitățile de învățământ și verificarea modului în care directorii au respectat obligația de a solicita consultanță juridică din partea inspectoratelor școlare.
În același timp, toți directorii de școli vor avea inclusă în fișa postului atribuția de a cere asistență juridică de la inspectoratul școlar pentru toate procesele în care este implicată unitatea de învățământ, conform metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
Prevederile din Metodologia concursului pentru directori publicată în Monitorul Oficial
c) solicită consultanță și asistență juridică din partea inspectoratului școlar pentru toate procesele sau alte situații/litigii în care este implicată unitatea de învățământ și are obligația de a asigura reprezentarea în instanță;
e) încheie și răspunde de actele juridice semnate în numele și pe seama unității de învățământ;
j) răspunde de reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale unității de învățământ în raporturile cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină;
Regulile din proiectul de ghid propus de ISJ Hunedoara
Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a publicat spre dezbatere un proiect de ghid detaliat pentru aplicarea art. 17 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) privind consultanța, asistența juridică și apărarea școlilor în litigii.
Propunerile și sugestiile pot fi transmise în termen de 10 zile de la publicare, la adresa juridic@isj.hd.edu.ro.
Directorii trebuie să ceară sprijin juridic și să respecte termenele: „Nu trebuie să fie jurist, dar trebuie să fie diligent”
Obligațiile directorului în cazul unui litigiu nu presupun cunoștințe juridice de specialitate, ci o reacție administrativă corectă și la timp, conform documentului.
„Respectarea acestei obligații nu presupune ca directorul să dețină pregătire juridică de specialitate, ci să manifeste diligența necesară pentru protejarea intereselor instituției pe care o conduce”, potrivit ghidului.
„Directorul nu trebuie să fie jurist, dar trebuie să fie diligent. Nu trebuie să redacteze tratate de drept, dar trebuie să se asigure că nicio citație, notificare sau cerere de chemare în judecată nu rămâne fără răspuns. Nu trebuie să câștige fiecare proces, dar trebuie să poată demonstra că unitatea de învățământ și-a exercitat dreptul la apărare cu seriozitate, în termen și pe baza tuturor documentelor relevante”, se arată în document.
Cele trei reguli pentru apărarea școlii într-un litigiu
Aplicarea corectă a art. 17 din ROFUIP are la bază trei reguli fundamentale:
„Orice litigiu se comunică fără întârziere inspectoratului școlar, prin solicitarea consultanței și asistenței juridice prevăzute de lege.
Orice apărare se pregătește și se formulează în termen, cu respectarea dispozițiilor procedurale și prin valorificarea tuturor mijloacelor legale de apărare.
Orice act administrativ contestat trebuie să fie susținut de un dosar administrativ complet, care să demonstreze competența autorității emitente, respectarea procedurii legale, motivarea măsurii dispuse și temeiul juridic al acesteia.”
Apărarea școlii începe înainte de primul termen de judecată
Lipsa unei reacții rapide sau a documentelor justificative poate afecta apărarea unității de învățământ conform proiectului de ghid.
„În lipsa unei reacții prompte, a respectării termenelor procedurale și a unei documentări corespunzătoare, unitatea de învățământ nu riscă doar pierderea unui proces, ci și diminuarea capacității sale de a demonstra legalitatea și temeinicia propriilor acte administrative.”
„În esență, apărarea unei unități de învățământ începe cu mult înainte de primul termen de judecată. Ea începe în momentul în care actul administrativ este emis, este motivat, este comunicat și este păstrat împreună cu toate documentele care îi susțin legalitatea”, se arată în ghid.
Conținutul Ghidului:
Curprins:
I. Scopul ghidului
II. Principiile aplicării art. 17 din ROFUIP
III. Situațiile în care directorul are obligația de a solicita consultanță și asistență juridică
IV. Obligațiile directorului la primirea unei citații, a unei cereri de chemare în judecată sau a altui act de procedură
V. Termenul pentru depunerea întâmpinării
VI. Ce trebuie să conțină întâmpinarea
VII. Excepțiile procesuale care trebuie analizate
VIII. Dosarul administrativ al actului contestat
IX. Relația dintre director și Compartimentul juridic al Inspectoratului Școlar
X. Reprezentarea prin avocat
XI. Participarea la termenele de judecată
XII. Greșeli frecvente care trebuie evitate
XIII. Procedura operațională recomandată pentru gestionarea litigiilor
XIV. Rolul Consiliului de administrație în gestionarea litigiilor
XV. Aplicarea art. 17 din ROFUIP în contextul proiectului de modificare aflat în consultare publică
XVI. Concluzii
Foto: © Serghei Starus | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
7 comments
Problema nu este dacă directorul trebuie să asigure apărarea juridică a unității de învățământ. Aceasta este o obligație firească a conducătorului instituției. Problema este că obligația trebuie însoțită de instrumentele legale necesare pentru a o îndeplini.
În prezent, majoritatea unităților de învățământ nu au consilier juridic propriu. Directorul este nevoit să solicite sprijinul consilierului juridic al inspectoratului școlar, însă acesta reprezintă juridic inspectoratul școlar – persoană juridică distinctă – și nu se află într-un raport de subordonare sau de muncă față de unitatea de învățământ. Din acest motiv, reprezentarea nu poate fi transformată într-o obligație automată.
O reformă autentică nu înseamnă doar extinderea responsabilităților directorilor, ci și crearea cadrului administrativ necesar pentru exercitarea acestora: resursă umană, proceduri clare și finanțare adecvată. În lipsa acestor elemente, există riscul ca directorii să răspundă disciplinar pentru obligații pe care, în mod obiectiv, nu le pot îndeplini singuri.
Dacă se dorește profesionalizarea managementului școlar, atunci responsabilitatea trebuie însoțită de competențe și de resurse, nu doar de sancțiuni.
Când un director produce pagube (morale, materiale) unui profesor, când hărțuiește un cadru didactic, emite acte viciate care încalcă Codul Muncii și târăște școala în procese costisitoare pe care instituția le pierde ( sau cu siguranțăle va pierde), el ar trebui destituit imediat pentru management defectuos.
Articolul arată exact de unde pleacă problema: ministerul și inspectoratele recunosc implicit că mulți directori nu au habar de legislație( nici nu o consideră necesară la ei pe moșie), dar în loc să îi sancționeze drastic, le scriu ghiduri prin care îi învață cum să se apere când sunt dați în judecată.
Sistemul își protejează „oamenii” din teritoriu din mai multe motive administrative și politice:
• Numirile pe criterii de loialitate: Mulți directori sunt menținuți în funcții nu pentru competența lor juridică sau pedagogică, ci pentru că sunt în relații de cumetrie cu politicieni, pentru că sunt docili în fața inspectoratului școlar sau fiindcă execută orbește ordinele politice sau administrative de la județ.
• Solidaritatea de castă: ISJ-ul evită să demită directori în urma reclamațiilor făcute de profesori pentru că asta ar însemna să admită public că au numit o persoană incompetentă la conducerea liceului. De aceea, preferă să emită adrese administrative ambigue și să trimită profesorul să se descurce singur în instanță.
P.S. Directorul meu are 15 ani vechime, multe antecedente de aplicare a legilor după cum îl taie capul!
Ne-au luat din drepturi, energie, speranțe- el și acoliții lui din C.A.- propuși de el și validați ilegal!
Și ce dacă?
E la butoane, iar statul, iată, îi mai pune tot lui la dispoziție din bani noștri noi piloni de susținere!
Iar noi să ne apărăm cu avocați sau să ne bazăm pe apărarea unui sindicat corupt ( pe care tot directorul l-a propus!)
Unde vom ajunge cu așa management?
Dar când directorul se încăpățânează este naiv și nu vrea să-mi de-a drepturile salariale , apoi pierde procesul în instanță , ce se întâmplă ???
Da m-am lămurit. Cine cunoaște i școală trebuie că știe că secretarul este cel cu vechime și cel care primește și înregistrează acele documente și tot el împreună cu cei de la contabilitate formulează răspunsul. Directorul daca cumva mai e și numit de la an la an, habar nu are ce să facă cu acele documente, îl cal mai rău caz le da liderului de sindicat, sa fie treaba oablă. Daca ar fi zis cineva, sau propus, că la nivelul unității sa fie un jurist, doar unitatea are personalitate juridică, mai înțelegeam. Așa e praf in ochi. Sau cel puțin un jurist la 10-15 unități. Ai 2 contabili uneori 2-3 secretari, dar nu ai un jurist la 10-15 unități. Cel de la inspectorat ce să facă la 200 de unități? Au fost ani când pe rol erau sute de dosare. Că dați seama de volumul de muncă? Deci concluzia, directorul daca are cap, sa folosească secretara, mai ales cea cu vechime care știe ce are de făcut, cel mult mai da un telefon și totul va fi ok
Scoala trebuie sa aiba legea completarii educatiei intelectuale la toate nivelurile fara amestecul politicienilor,parintilor,elevilor in cadrul lucrului la catedra.Profesorii au marele ro de a EDUCA INSUSIREA OBIECTELOR DE INV.LA NIVEL DE CLASA.REPET EDUCAREA OBIECTIVA A MATERIILOR ,FARA A TINE SEAMA DE PROGRAMA, CI A COLABORA CU PARINTII IN INSUSIREA ,INTELEGEREA OBIECTIVELOR PROPUSE DE EDUCATOR. PARINTI NU TREBUIE SA AIBE NICI UN AMESTEC IN INSTITUTIA DE INV. STATUL ASIGURA 12 ANI DE SCOAL .PRACTIC ACUM ESTE O DADACA A COPIILOR FARA EDUCATIE.EXCEPTIE FAC CEI CARE INCEARCE SA FIE BUNI. Rezultat real final sc.politic.30 -35 ani antreprenori fara scoala, diplome false ToTUL TREBUIE DESFIINTA.PARINTII SA- SI EDUCE COPILUL CAT ESTE DE-A LATUL PATULUI CAND ESTE MAI MARE ED. LOR EGAL CU ZERO.ETC…ETC..ETC..
Proiectul de ghid propus de ISJ Hunedoara pleacă de la o premisă corectă și necesară: directorul unei unități de învățământ nu trebuie să fie jurist, însă are obligația managerială de a se asigura că instituția respectă legea și își exercită dreptul la apărare în orice litigiu.
În practică, multe dintre dificultățile întâmpinate de școli nu provin din lipsa unor argumente juridice, ci din neglijarea unor obligații administrative elementare: neînregistrarea la timp a actelor de procedură, netransmiterea acestora către persoanele competente sau depășirea termenelor stabilite de instanță. Or, aceste omisiuni pot avea consecințe serioase, inclusiv pierderea unor drepturi procesuale sau pronunțarea unor hotărâri în lipsa apărărilor instituției.
Un ghid clar privind circuitul citațiilor și al cererilor de chemare în judecată nu transformă directorii în juriști și nici nu le transferă atribuțiile consilierilor juridici ori ale avocaților. El stabilește reguli minime de organizare administrativă și responsabilitate instituțională, astfel încât fiecare act primit de școală să ajungă, în timp util, la persoana care trebuie să formuleze apărarea.
Într-un sistem educațional tot mai expus litigiilor, profesionalizarea managementului juridic al unităților de învățământ reprezintă o măsură de bună administrare și de protejare a intereselor publice.
Respectarea procedurilor nu este o formalitate birocratică, ci o condiție esențială pentru exercitarea efectivă a dreptului la apărare și pentru funcționarea responsabilă a instituțiilor de învățământ.
E expus multor litigii sistemul tocmai pentru că directorii nu își fac treaba!
Eu să fac pe banii mei cursuri de legislația muncii, să caut și să plătesc avocat, iar el nu vrea nici să deschidă apelul cu juristul; iar de- acum e obligat de lege să o facă??? Un nou biberon cu lapte copilașului burdușit și răsocrotit!
Ținut pe post, cu toate prostiile făcute, chiar dacă acum e fără concurs!
Aici nu mai e de vină directorul!
El atât a putut! A demonstrat-o! A inchis ochii! Și-a încărcat cu bani și relații desaga! A manipulat, a creat din nimic ,,valoroșii” sistemului!
De ajuns!