Profesoara Silvia Mușătoiu: Este pe lângă lege că pentru două ore din altă specialitate titularul e plătit ca profesor calificat, iar absolventul de facultate fără master didactic ca necalificat

Pentru profesorii titulari care primesc, pentru a-și completa norma, „două ore din altă specialitate, plata se face ca pentru un profesor calificat, în timp ce în timp ce absolvenții de facultate fără master didactic sunt plătiți ca necalificați”, o măsură „pe lângă lege”, afirmă Silvia Mușătoiu, profesoară de Matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

„A da unui profesor ore din altă disciplină înseamnă că pe profesorul acela îl plătesc pe norma de 20 de ore, având 18 ore din specialitate, deci fiind calificat, și 2 ore eventual din altă specialitate unde nu este calificat, dar plata se face ca pentru un profesor calificat. În timp ce, în alte situații, absolvenții de facultate, deci licențiați, dar care nu au terminat masterul didactic sau masterul în specialitate pentru a preda la liceu, în ciclul superior al liceului, ar trebui angajați necalificat, pentru că nu respectă condițiile din lege. Este o măsură aplicată diferit titularilor care predau alte discipline și celor care ies din școală calificați, deci au o pregătire în domeniul acela, dar pentru că nu au terminat cele două module psiho-pedagogice sunt plătiți în continuare necalificați.

Există această variantă în mediul rural, dar este la fel de pe lângă lege, cum spuneam, de când a început să se aplice așa ceva. Ei sunt necalificați, să pui un profesor de matematică să predea cultură civică înseamnă că deja această disciplină, cultură civică devine neimportantă, devine irelevantă. Poate s-o predea oricine e pregătit, nu e pregătit, nu are nicio importanță. Este o disciplină pe care o preia, de exemplu, profesorul de matematică”, a spus profesoara.

Informații de context

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut la jumătate (de la 30.128 la circa 14.500), în anul școlar 2025-2026, potrivit unui comunicat de presă. „Suplinitorii nu au dispărut (suplinitorii calificați au rămas relativ stabili), iar normele la plata cu ora și-au găsit cadre didactice care să le susțină”, conform sursei citate.

În același comunicat se arată că, în anul școlar 2025-2026, sunt aproximativ 4.500 de norme ocupate de suplinitori necalificați: „A scăzut cu circa 17% numărul normelor ocupate cu personal fără studii corespunzătoare postului (suplinitori necalificați), ajungându-se astfel la aproximativ 4.500”. Acest lucru înseamnă că, în anul școlar 2024-2025, erau circa 5.400 de norme ocupate de necalificați.

Recent, ministrul Educației și Cercetării a spus că „întotdeauna, când am vorbit de păstrarea oamenilor, în mintea mea au fost titularii”. „Eu știu că și suplinitorii sunt importanți și să știți că analizăm datele. O să le prezentăm, probabil, într-o săptămână sau două”, a declarat Daniel David săptămâna trecută, la Radio Guerrilla.

Edupedu.ro a scris că peste 17.000 de profesori titulari au dispărut din învățământ de la un an la altul, fără nicio explicație, conform datelor prezentate de ministrul Daniel David. În mesajul de deschidere pentru anul școlar 2025–2026, ministrul Educației și Cercetării Daniel David a anunțat că circa 156.390 de norme sunt acoperite cu titulari, în urma aplicării Legii Bolojan.

Cele mai recente date publice disponibile despre normele acoperite de titulari sunt cele din Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2024. În acel moment Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) consemna 173.533 norme de titulari. Rezultă că între anul 2024 și anul 2025 avem o scădere de aproximativ 17.100 titulari (−9,9%) care nu este explicată public de ministru.

În anul școlar 2025-2026, 1.4% dintre profesorii titulari sunt nevoiți să predea la mai multe școli, după aplicarea Legii Bolojan, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării. Dacă raportăm procentul de 1.4 la numărul de norme ocupate cu titulari, atunci ar însemna că peste 2.000 de cadre didactice titulare care predau la mai multe școli din această toamnă.

Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.

Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”

Creșterea normei didactice

Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.

Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.

Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.

Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.