Profesorul Ioan Țiplea: Veselia în Educație sau despre relaxarea din învățământul românesc

6.372 de vizualizări
Foto: © Bikinid60 | Dreamstime.com
Declinul școlii și degradarea calității în învățământul românesc nu sunt de azi, de ieri. Ele sunt mult mai vechi. Le putem sesiza de mult timp, numai că, într-un mod oarecum obiectiv, accelerarea galopantă a acestor fenomene s-a petrecut în perioada pandemiei de Covid, când nu am avut parte decât de un simulacru de educație formală sau de o glumă proastă, după cum plastic se pronunța într-un eseu un elev de-al meu.

Or, cu toate că de ceva vreme a trecut această molimă și s-a revenit la normalitate, relaxarea practicilor pedagogico-educative – un lucru oarecum firesc pe timpul pandemiei care a surprins atât instituțiile statului, cât și cetățeanul – și a politicilor și strategiilor din învățământ a rămas la fel. Starea despre care vorbesc poate fi lesne de sesizat și în activitatea diferitelor comisii naționale, care au furnizat și furnizează continuu, cel puțin sistemului de învățământ preuniversitar, o puzderie de proiecte și planuri de reformare radicală a învățământului nostru.

În acest răstimp, de câteva ori m-am încumetat să scriu despre aceste tentative ambițioase și revoluționare. Ultima dată s-a întâmplat în vara anului trecut, când am dat curs invitației venite din partea revistei Observator Cultural de a mă implica în dezbaterea organizată pe tema noului proiect al Legii Educației, inițiat și promovat de către fostul ministru al educației, d-nul Sorin Câmpeanu. Cu acel prilej am redactat textul România ne/educată (vezi nr. 1120 din 01.08.2022), în care comentam critic documentul supus dezbaterii publice, conchizând că atât prin elementele ce țineau de fondul sau conținutul său, dar mai ales prin forma jalnică de elaborare, unde regăseai o sumedenie de erori logico-gramaticale impardonabile și definiții hazlii ale unor concepte, respectivul document infirma involuntar – nu voluntar, căci atunci s-ar fi putut numi sabotaj – intenția generoasă a președintelui Klaus Iohannis despre România educată.

Numai că după rocada de la conducerea Ministerului Educației și instalarea d-nei Ligia Deca, specialiștii eminenți din pedagogia românească au rămas nestingheriți în aceleași comisii, continuând cu mult curaj proiectul lor inovator- revoluționar de reformă a școlii. Atunci încă mai speram că poate onorabilii experți în științele educației vor veni cu propuneri realiste, capabile să combată lucrul de mântuială, superficialitatea și relaxarea din sistemul nostru de învățământ. M-am înșelat! Relaxarea nu a fost trecută pe … linie moartă!

Dimpotrivă, acum când scriu aceste rânduri, cred că fenomenul despre care vorbesc s-a accentuat în ultimul an, tocmai din cauza măsurilor revoluționare propuse de aceiași pedagogi de școală nouă, măsuri prin care s-a renunțat, de exemplu, la teză, s-a trecut de la semestre la module, fragmentându-se astfel structura anului școlar, și s-a introdus, alături de Săptămâna Școala altfel, Săptămâna Verde. Chiar și succint, cred că e necesar să le comentez. Astfel, ca dascăl cu peste trei decenii de activitate la catedră, pe baza propriilor observații, sunt încredințat că teza era extrem de utilă în procesul de învățare, întrucât ea reprezenta un stimul foarte puternic pentru elevi în creșterea motivației învățării, iar prin eliminarea ei a fost eliminată și sursa motivațională. Fără putință de tăgadă, cu excepțiile de rigoare, consecința acestei măsuri se oglindește în creșterea relaxării elevului.

Mai mult, tot pe baza propriilor observații, sunt la fel de încredințat că fragmentarea anului școlar în cele 5 module, dincolo de a genera o creștere a atenției la ore și a motivației învățării, a accentuat fenomenul relaxării în rândul liceenilor, întrucât prima săptămână a fiecărui modul era/este una de acomodare cu procesul instructiv-educativ, deci mai relaxantă, la fel ca ultima săptămână a modulului, când elevul se gândea/se gândește la viitoarea vacanță. Pragmatic vorbind, dacă ne gândim la raportul continuitate/discontinuitate în orice activitate umană, nu se poate admite, iar viața a dovedit-o și o dovedește continuu, că eficiența acesteia crește direct proporțional cu cea a fragmentării ei. Dimpotrivă, lucrurile stau tocmai pe dos! Prin urmare, dacă elevul are 4 vacanțe pe parcursul anului școlar, comparativ cu 2 vacanțe cum avea până de curând, randamentul învățării nu are cum să crească. Pe de altă parte, la un simplu calcul aritmetic, dacă ținem seama că 6 săptămâni elevii sunt în vacanțele dintre module, exceptând firește vacanța mare, la care adăugăm 2 săptămâni de microvacanță rezultată din zilele libere stabilite de guvern, cu ocazia diferitelor sărbători laice ori religioase, plus încă cele 10 săptămâni de la începutul și sfârșitul celor 5 module, rezultă 18 săptămâni de… relaxare! Și asta, o repet, fără vacanța mare! Iar anul școlar are 36 de săptămâni! Mă întreb cu ce mai rămâne elevul după ce a parcurs anul școlar? Poate cu… amintiri frumoase! E veselie mare în școala românească!

În fine, de curând, aceleași autorități epistemice din științele educației, pesemne empatizând cu elevii, lansează în spațiul public un nou proiect ce conține alte obiective revoluționare oglindite în noul plan-cadru pentru învățământul liceal. Inovative fiind, nu am fost capabil să le ignor. Așa că mă încumet să comentez 3 dintre propunerile ce se regăsesc în documentul adus la cunoștința publicului de platforma Edupedu.ro. Mai întâi am reținut că orice licean din clasele a XI-a și a XII-a, indiferent de profilul la care este înscris, va fi obligat să studieze 2 ore de Matematică, odată cu introducerea lor în trunchiul comun al programei școlare. E admirabil! De la Pitagora și Platon știm că matematica e vitală în educație și în formarea omului! Nimeni nu contestă acest adevăr, după cum nimeni nu contestă că ea încheagă și dezvoltă gândirea riguroasă, clară și precisă. Cu toate aceste adevăruri indubitabile, mă întreb dacă un licean care studiază, de exemplu, pianul ori vioara e musai să știe ce sunt integralele, logaritmii ori calculul infinitezimal? Nu o fi cumva stranie, paradoxală și absurdă această generalizare forțată?

La fel de stranie mi se pare a fi și propunerea ce se referă tot la clasele a XI-a și a XII-a, propunere ce vizează exclusiv liceele cu profil real. Conform noului plan-cadru, din discipline obligatorii, Fizica, Biologia, Chimia și Geografia devin materii opționale. Eu nu cred ca acest lucru ar fi un mare bai. El se ivește însă atunci când ne raportăm la prevederile din noua lege a învățământului preuniversitar, unde este scris negru pe alb că aceste discipline intră în grupul celor pe care elevii le pot alege la examenul de bacalaureat. Și atunci nu era mai bine ca ele să fi rămas în trunchiul comun?

În fine, cireașa de pe tort, la fel de stranie și de absurdă, a acestui proiect-cadru este, în opinia mea, reprezentată de intenția autorilor în raport cu Logica și Psihologia, care cred că ar trebui să fie suprimate definitiv din programa școlară, indiferent de anii în care ar fi studiate, de tipul liceului, profilul ori specializarea acestuia. Asta înseamnă că două materii emblematice în înțelegerea și definirea omului, dintre care o una – Logica – este studiată de mai bine de două milenii, adică de la Aristotel încoace, ar trebui să dispară chiar și din programa de studiu a liceelor umaniste. În raport cu această absurdă intenție, nu pot să nu îmi aduc aminte de cel puțin două tentative – prima reușită, a doua eșuată – de eliminare a disciplinelor socio-umane din programa școlară. Începuturile acestei lupte de clasă pe ogorul educației le-au dat bolșevicii. Mai întâi pe vremea lui Gheorghiu-Dej și apoi pe timpul lui Ceaușescu, când au fost eliminate Logica, Sociologia și Psihologia din programa liceelor, pe motivul că ele erau discipline reacționare, subversive și retrograde, din pricina faptului nu se puteau plia pe noua ideologie, așa cum s-a întâmplat, de pildă, cu Istoria, Filosofia ori Economia, care au fost adaptate de ideologii noului regim.

Mai mult, cu toate că după 1989 disciplinele socio-umane și-au recâștigat demnitatea terfelită de comuniști, de curând, mai exact în anul 2009, când la cârma învățământului românesc se afla profesoara Ecaterina Andronescu, bravii urmași ai celor de odinioară au încercat, fără să izbutească, să excludă din câmpul cunoașterii Logica și Filosofia.

În fine, prin noul proiect-cadru, In Anno Domini 2023, are loc cea de-a treia tentativă de eliminare a unor materii umaniste. Acum, alte autorități din științele educației, dar care au probabil, la fel ca și iluștrii lor antecesori, aceleași obsesii și convingeri, continuând lupta de clasă cu materiile umaniste, au de gând să elimine pentru totdeauna din programa școlară Logica și Psihologia. Raportându-mă la această intenție, nu pot accepta sub nici o formă ca aceste discipline, din care una explorează mintea, iar cealaltă sufletul omului, ar putea să fie eliminate din câmpul cunoașterii obligatorii al unui licean, pentru simplul motiv că rațiunea-mintea și psihicul-sufletul exprimă și definesc însăși umanitatea noastră. Ba mai mult, dacă mă gândesc că ele ar putea să fie excluse și din liceele umaniste, atunci profilul acestor licee ar fi îngrozitor de amputat și înfiorător de schimonosit. Iar profilul umanist al acestor licee n-ar mai avea nici o acoperire, impunându-se în această situație un nou nume, care să exprime noua realitate.

Parcurgând scurta istorioară a tentativelor mai mult sau mai puțin izbutite de ostracizare și stigmatizare a disciplinelor socio-umane, nu poți să nu conchizi că Logica s-a dovedit a fi cel mai redutabil și mai periculos adversar al artizanilor exterminării acestor discipline din universul formativ al liceanului. Oare din ce motive? Probabil pentru că au observat, ceea ce de fapt este de domeniul evidenței, că tinerii care au studiat această disciplină cu vechime bimilenară – care de la Aristotel și până în zilele noastre a fost predată neîntrerupt în școlile europene – sunt capabili să se folosească exclusiv de propriul lor cap și să judece corect cu mintea lor, să aibă opinii personale clare și precise și să le argumenteze coerent și convingător, să emită judecăți și evaluări corecte și obiective, să se exprime limpede și cursiv, să fie în stare să poarte dialoguri articulate și închegate cu interlocutorii săi și să respingă orice sofisme ale acestora, să aibă discuții și discursuri închegate și articulate, să fie autonomi, atât în gândire, cât și în acțiune…

Iar astăzi, când lumea întreagă se află sub asediul neîntrerupt al noilor tehnologii de comunicare digitală și al inteligenței artificiale, mai mult ca niciodată este foarte multă nevoie de Logică, pentru a identifica și a respinge avalanșa neîntreruptă de fake-news-uri, pentru recunoaște și a combate sumedenia de teorii conspiraționiste, pentru a ne proteja cât mai bine în fașa manipulării continue la care suntem expuși prin intermediul presei scrise, digitale și audio-vizuale, dar mai cu seamă prin intermediul Internetului.

P.S. Printr-un comunicat oficial, Ministerul Educației infirmă informațiile apărute în mass-media referitoare la noul plan-cadru al programei liceale. Ar fi bine să fie un fake-news al ministerului. Totuși, vorba aceea, nu iese fum fără foc!

__________

Despre autor:

Ioan Țiplea este profesor de științe socio-umane la Colegiul Național Mihai Eminescu din Baia Mare. 

Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.

Foto: © Bikinid60 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


16 comments
  1. Din punctul de vedere al unei eleve de la un profil uman care studiază matematica inclusiv acum, în clasa a 12-a, consider că noi învățăm exact atât încât să ne antrenăm mintea, lucrând cu un nivel foarte ușor de matematică, cu exerciții simple. De matematică te ciocnești în fiecare zi până la urmă.

  2. Mai stim noi pe unul care cita din Merlucius. O fi al’ de si-a rupt meschinul la genunchi? 🙂

  3. Uau, dupa acest stimabil profesor de materii umaniste, faptul ca se vrea reducerea fizicii, chimiei biologiei de la real “nu e mare bai” ptr el, problema e doar Logica, pe care o preda el si ar fi direct afectat. Adica isi urmareste doar interesul propriu. Penibil! In rest, greseste grav la partea cu “fragmentarea anului scolar”. Cel putin vacanta din octombrie-noiembrie care nu era inainte este EXTREM de binevenita. De ce? Inainte din septembrie pana la Craciun era 15 saptamani de scoala, de efort continuu pentru elev, ceea ce era prea mult, prea obositor, iar in ultima luna elevii nu mai dadeau niciun randament. Nu, nu exista saptamani de relaxare inainte de vacante, probabil doar la ora dumnealui. Se vede ca e un profesor foarte relaxat , el in general la socio umanele lui, ptr ca un profesor de matematica sau romana era si el epuizat spre sfarsitul semestrului intai cum era inainte cu 15 saptamani. In plus, asa este si in vest in tarile cu invatamant laudat, o vacanta la 6-8 saptamani. Nicaieri nu sunt 4 luni noin stop de scoala. Elevii nu sunt roboti! Si nici profesorii! Asa ca sa ne mai lase acest domn profesor, e pe langa…

  4. Includerea logicii la discipline umaniste a fost de la inceput o tampenie facuta de vreun prost. Vi se pare ca daca cititi 100 de carti si sunteti foarte creativi puteti rezolva aceasta varianta de bac?
    https://www.edupedu.ro/subiectele-de-la-logica-simularea-bac-2023-la-subiectul-al-iii-lea-elevii-au-avut-sa-construiasca-un-silogism-valid-prin-care-sa-justifice-propozitia-unele-comunitati-culturale-sunt-tradi/
    Logica e o disciplina formala, riguroasa, cu aparat conceptual propriu si tehnici specifice de rationare, cu un profund scop formativ. Nu degeaba e foarte importanta la unele facultati. Ce-ar fi sa scoatem si algebra din scoli pentru ca e abstracta? Dar cei care habar n-au vorbesc mult si prost ca de obicei. Ba isi permit sa mai si balacareasca o intreaga categorie profesionala: pe acei profesori dedicati care au lucrat cu copiii asa incat sa aiba atatea note de 10 la logica la bac. Acesti oameni ar trebui apreciati, nu improscati cu noroi de catre niste analfabeti frustrati, deranjati de pertinenta argumentului logic – performanta la care ei n-au cum sa ajunga, indiferent cat de parlamentari ar fi. Oare CNCD-ul nu se autosesizeaza? Parca denigrarea unei profesii sau categorii profesionale nu era acceptata de CNCD si nici de codul civil.
    Cat despre religie…care religie? Ati vazut vreun profesor de religie care sa predea ca Pitagora a fost fondatorul unei religii sau sa recomande Mircea Eliade ca biliografie? Ati vazut vreun elev care sa aiba notiuni elementare de religie, in afara de pozele cu Arsenie Boca de prin penar? Din asta va fi bacul la religie? Evul mediu intarziat.

  5. Atăt știintele exacte, cât și cele socio-umane sunt deosebit de importante. Să le lase acolo unde le este locul, la liceu. Religia nu are ce căuta la liceu, învatamantul este laic. Religia este chestiunea personală a fiecăruia. Nu e treaba școlii.

  6. Exagerări …
    Elevul care învață de când a întrat la școală ,nu este afectat de învățământul online(pe care elevii buni la învățătură chiar l-au apreciat,pentru ca scutind timpul de imbracat-dezbracat drum dus-intors de la școală ,scutea cel putin doua ore zilnic,pe care le putea dedica lucrului suplimentar sau odihnei de calitate ).
    Elevii care vin la școală sa învețe ,nu sunt afectați ca s-a introdus in plus si pentru gimnaziu si liceu ,NUMAI saptamana de la sfârșitul lui octombrie(cea care era numai pentru cursul primar ).
    Elevii care învață ,in săptămânile buclucașe cu școala” nu știu cum”(care chiar sunt rău venite )citește.literatura ,lucreaza suplimentar la materia de care este pasionat (pentru sufletul lui,sau ,de ce nu,pentru olimpiade ).
    Olimpicii se formează in timpul lor liber,lucrând in timp ce colegii lor pierd vremea pe jocuri pe computer sau pe rețele de socializare .
    Tezele da,trebuiau păstrate .
    Dar profesorii care vor pot pastra tezele (s-a si afirmat oficial ),numai ca ele vot fi trecute in catalog ca lucrari
    de control,
    Elevul si influenta familiei sale asupra lui,sunt hotărâtoare in atitudinea lui față de învățătură .

  7. Faptul ca materii ca fizica,chimia,biologia sunt eliminate la liceele cu profil tehnic,asta chiar ca este mare ,,bai”.Daca la teoretic sunt lasate la optiunea elevilor,la liceele tehnologice sunt scoase incepand cu clasa a 11-a iar in clasele a -9-a si a 10-a au ramas cu o singura ora.Si asta indiferent de profil.Adica sa nu faci fizica de exemplu la clase de mecanica,electronica,mecatronica,elecromecanica etc.In schimb sa faca neaparat 3ore de limbi straine sau istoria evreilor ,sa studieze religia pana in clasa a 12-a in trunchiul comun,desi ea nu este obligatorie ci parintele trebuie sa-l inscrie daca vrea,deci ar fi optional conform unei hotarari al Curtii Constitutionale.Se pare ca aceste planuri cadru reprezinta un mic pas inainte pentru invatamant si doi pasi mari inapoi.

  8. Cainii latra, caravana trece. Noua lege va fi sarbatorita in curand de dulap si de doamna doctor ca un succes de proportii galactice.

    >> autorități epistemice din științele educației
    As zice noile autoritati epistemice. Noua definitie include plagiatori, impostori, incompetenti, ignoranti si hoti.

  9. M-am saturat de umaniști! Nu e bai că stiintele nu se studiaza, e bai ca nu se studiază filosofia.

    1. Vasile, Filosofia este probă OBLIGATORIE de Bacalaureat în Franța… Oare de ce?? Ia să vedem dacă știi răspunsul.

  10. Ioan Țiplea este profesor de știinte socio-umane la Colegiul Național Mihai Eminescu din Baia Mare.

    Vă asigur, d-le profesor, că științele reale sunt la fel de importante pentru omul în devenire (recte, elevul) precum științele socio-umane. Deci nu pot fi de acord cu afirmația dvs ”Fizica, Biologia, Chimia și Geografia devin materii opționale. Eu nu cred ca acest lucru ar fi un mare bai”. Este la fel de mare bai ca și eliminarea științelor socio-umane din trunchiul comun. Un profil uman unde nu sunt studiate științe socio-umane și profilul științele naturii unde nu sunt studiate științele naturii sunt niște aberații născute de mintea unor obsedați de formele fără fond și inovarea de dragul bifării ”reformelor radicale”.

    Doar că discutăm doar noi, însă nu ne ascultă nimeni.

    1. Pentru autorul articolului nu e mare bai scoaterea științelor din trunchiul comun în schimb argumentează vreo 3 pagini de ce este importanta logica. Mda….

      1. vreti sa faceti stiinte fara logica? Ati auzit de gen proxim si diferenta specifica? Orice definitie din stiinte trebuie sa respecte aceasta structura logica. Sa nu mai vorbim de operatiile logice de clasificare, diviziune sau de rationare deductiva, inductiva etc? Sau stiintele pe care le stiti dumneavoastra nu au aceste elemente?Pentru ca daca le au inseamna ca e absolut necesar ca elevii sa le cunoasca in modul in care sa le poata utiliza, nu doar sa invete pe de rost definitiile si algoritmii din ,,stiinte|”. Asa ca scoaterea logicii chiar e mare bai.

        1. Pana si la limba straina este importanta. Chiar vineri o eleva imi punea simultan 2 elemente de negatie intr-o propozitie negativa. Tot incercam sa-i explic ca nu e bine. Nu pricepea: Pai cum, doamna, daca e propozitie negativa… I-am adus argumentul suprem, unul din sfera logicii, pe care l-am studiat cu totii in scoala atat la matematica precum si la logica: Negatia unei negatii este o afirmatie. Deci da, fiecare materie este utila. Cu tot chinul pe care ti-o aduce. Cand m-a durut ceva, pana sa ajung la medic am stiut sa iau o pastila de fiere si sa nu confund cu ficatul, ca am invatat la biologie unde e. Si aici am o intamplare: mi s-a plans o eleva ca o doare ficatul…in stanga….si arata spre pancreas. O alta ca o doare apendicele. I-am explicat ca acolo este ovarul. Toate sunt importante si aici am doar niste exemple simple, pe care mi le amintesc rapid, din viata mea de profesor. Dar pot sa va dau si de-alea rusinoase: eu, care am urat stiintele exacte, nu stiu nici acum cati ari are un hectar spre exemplu, nu stiu sa fac o integrala. Si sunt lucruri de care ne lovim in viata de zi cu zi. Nu sunt de acord ca unele stiinte trebuie studiate doar daca dai la facultate. Ca e o vorba: Pana la Dumnezeu, te mananca sfintii. Si-o sa ajungem sa urlam: Auuu, splicatul, auuu, ruptura de meschin. Ca nu stim romana, ca nu stim anatomie, ca nu stim multe…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Avertisment al Comisiei Europene, cu privire la formarea profesorilor în România: “Foarte puțină pregătire practică, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”

“Formarea inițială a profesorilor oferă foarte puțină pregătire și training practic, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”, avertizează Comisia Europeană, într-un raport în care critică…
Vezi articolul

OECD: Sprijiniți educatorii cu exemple clare despre cum să pună în aplicare curriculumul nou și investiți mai mulți bani în educația timpurie. România este ultima în Europa la procentul din PIB alocat

Învățământul preșcolar din România are enorm de recuperat față de cel al altor țări europene, mai ales când vine vorba de nevoile și necesitățile copiilor, părinților și personalului didactic. Concluzia…
Vezi articolul

Miniștrii-profesori prea ocupați să conducă partide, comisii parlamentare și universități: Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partide politice din Legea educației din 2011 sunt „rase” în proiectul legii Cîmpeanu, rector de peste 10 ani, membru în conducerea PNL, fost lider Pro România și ALDE, de 6 ani parlamentar

Niciuna dintre incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-membru în conducerea unui partid politic nu se regăsește în proiectul Legii inițiate de Cîmpeanu, profesor universitar aflat astăzi în centrul celui mai recent scandal…
Vezi articolul

Dr. Radu Lupescu, medic român în Franța: “Coronavirusul este periculos la nivelul unei populații intregi pentru că propagarea lui poate duce la saturarea sistemului de sănătate, cu o supramortalitate cauzată de necesitatea tratării unui număr mare de bolnavi într-un interval scurt”

Dr. Radu Lupescu, președintele Asociației medicilor din clinica Rhéna de la Strasbourg, scrie pe Facebook despre evoluția epidemiei de coronavirus din România și cel mai mare pericol: supra-aglomerarea spitalelor. Textul…
Vezi articolul