Profesorii care vor să lucreze într-un alt stat al Uniunii Europene ar urma să treacă printr-o procedură obligatoriu digitală pentru recunoașterea calificării profesionale, iar durata acesteia ar urma să scadă de la până la trei luni în prezent la aproximativ cinci săptămâni. Profesorii sunt menționați de Comisia Europeană, alături de medici, asistenți medicali și ingineri, printre profesioniștii care ar urma să beneficieze de noile reguli propuse marți, 15 septembrie, în cadrul Pachetului pentru Mobilitatea Echitabilă a Forței de Muncă.
Educatorii și personalul de îngrijire a copiilor se află pe lista preliminară a zece profesii pentru care Comisia Europeană vrea să extindă, într-o etapă următoare, recunoașterea automată a calificărilor între statele UE, potrivit anunțului făcut de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene Roxana Mînzatu. Pentru acestea, Comisia și statele membre trebuie mai întâi să stabilească cerințe comune de formare.
În prezent, faptul că un profesor are o diplomă obținută în România nu înseamnă automat că poate exercita profesia într-un alt stat membru în care aceasta este reglementată, la fel cum e pentru majoritatea specialiștilor din orice domeniu. Autoritățile statului în care vrea să lucreze verifică calificarea profesională, iar procedurile diferă de la o țară la alta.
Comisia Europeană propune acum o procedură digitală comună pentru recunoașterea calificărilor profesionale. În comunicarea oficială, profesorii sunt dați explicit ca exemplu: „A mandatory digital procedure will make cross-border recognition for professionals such as doctors, nurses, engineers and teachers faster”, iar termenul indicat este de cinci săptămâni, în loc de trei luni. Comisia susține că procedura ar trebui să fie, în același timp, mai ieftină și mai sigură.
Nu este vorba despre recunoașterea automată a diplomei de profesor și nici despre dreptul automat de a ocupa un post într-o școală din orice țară UE. Statele membre își păstrează competența de a reglementa profesiile și de a stabili condițiile pentru exercitarea lor. Schimbarea propusă privește în primul rând modul în care este făcută recunoașterea profesională: o procedură europeană digitală, cu termene obligatorii și mai puțină birocrație.
Noul sistem ar urma să permită depunerea și urmărirea online a cererii și transmiterea documentelor în format digital. Calificările ar urma, de asemenea, să poată fi emise într-un format digital standardizat și păstrate în Portofelul european pentru identitate digitală, EU Digital Identity Wallet. Comisia vrea și un instrument european prin care calificările din diferite state să poată fi comparate mai ușor de angajați și angajatori.
Documentele Comisiei arată dimensiunea schimbării: în prezent, numai două state membre au o procedură de recunoaștere complet digitală, fără documente fizice, iar procedura obișnuită de recunoaștere poate ajunge la patru luni. Pentru procedurile care intră în sistemul de recunoaștere automată, durata poate ajunge în prezent la trei luni, iar Comisia estimează reducerea ei la aproximativ cinci săptămâni.
Directiva propusă introduce și termene intermediare. După ce cererea este completă, autoritatea competentă din țara de origine ar urma să primească solicitarea în cel mult o săptămână și, în mod obișnuit, să furnizeze informațiile necesare în două săptămâni. Sunt prevăzute inclusiv compensații pentru depășirea anumitor termene de către administrații.
O altă schimbare importantă pentru un profesor român care depune documente într-un alt stat UE este legată de limbă. Propunerea prevede acceptarea documentelor în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii, iar noul sistem digital va putea utiliza traducerea automată. Totuși, formularea potrivit căreia dispar complet „traducerile legalizate” trebuie nuanțată: textul propunerii păstrează posibilitatea ca autoritățile să solicite, atunci când este justificat, o traducere certificată realizată de un traducător uman.
Educatorii și personalul de îngrijire a copiilor, pasul următor: recunoașterea automată
O schimbare diferită este pregătită pentru educatori și personalul de îngrijire a copiilor. Roxana Mînzatu a anunțat că aceste categorii se află între cele zece profesii prioritare pentru care Comisia vrea să extindă în viitor recunoașterea automată.
Lista anunțată de vicepreședinta Comisiei cuprinde ingineri constructori, tehnicieni de laborator biomedical, electricieni, arhitecți peisagiști, personal auxiliar de îngrijire medicală, personal auxiliar de asistență sanitară, terapeuți ocupaționali, tehnicieni de radiologie, educatori și personal de îngrijire a copiilor.
Asta nu înseamnă că diplomele acestor profesioniști devin automat recunoscute odată cu prezentarea propunerii din 15 septembrie. Comisia descrie oficial cele zece ocupații drept o „listă preliminară” de profesii pentru extinderea recunoașterii automate și spune că mecanismul presupune realizarea unor cadre comune de formare.
În prezent, recunoașterea automată bazată pe cerințe europene armonizate de formare funcționează pentru șapte profesii: medici, asistenți medicali generaliști, moașe, medici dentiști, farmaciști, medici veterinari și arhitecți. Comisia a adoptat pe 15 septembrie primul nou cadru comun de formare pentru fizioterapeuți și spune că vrea să continue extinderea mecanismului către profesiile în care există deficit de personal.
Pentru a ajunge însă la recunoașterea automată este nevoie de definirea unui set comun de cunoștințe, aptitudini și competențe profesionale. Propunerea de modificare a Directivei privind calificările profesionale indică drept reper existența unui astfel de set comun în cel puțin o treime dintre statele membre.
Noile reguli nu sunt încă aplicabile profesorilor români care vor să lucreze în alt stat UE. Pachetul prezentat pe 15 septembrie conține propuneri legislative care trebuie negociate și adoptate de Parlamentul European și Consiliul UE. Comisia estimează că digitalizarea calificărilor prin EU Digital Identity Wallet și simplificarea recunoașterii profesiilor reglementate vor deveni operaționale în termen de aproximativ trei ani după adoptarea legislației.
Pachetul are o miză importantă pentru mobilitatea profesională: în 2024, aproximativ 14 milioane de europeni locuiau într-un alt stat UE, dintre care peste 10 milioane erau persoane de vârstă activă, iar 18% dintre europenii chestionați într-un Eurobarometru recent spuneau că ar dori să lucreze în străinătate
Foto: © Photographerlondon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
