Profesorii care au creat un motor de inteligența artificială pentru limba română, despre “următorul nivel” al predării digitale. “Adaptive learning va ușura foarte mult munca profesorilor și a părinților” – Răzvan Bologa, profesor la Cibernetică

3.584 de vizualizări
Foto: Facebook.com/ Razvan Bologa
Școala a migrat online, în contextul pandemiei, și a debutat în noua ipostază mai ales cu elemente de conferințe web. “E nevoie să meargă mai departe și să ajungă la instrumente care să atingă nivelul actual al tehnologiilor, și aici mă refer la adaptive learning”, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro profesorul Răzvan Bologa. Împreună cu Andrei Toma, coleg la Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE, a creat în 2018 motorul educațional bazat pe inteligență artificială pentru învățare adaptivă Nextlab.tech. Folosită inițial la cursuri de robotică și hackathoane, platforma a fost preluată acum de numeroși profesori, pentru predarea pe timp de pandemie.

Ce înseamnă adaptive learning? Cu ce m-ar ajuta, ca profesor, să folosesc o platformă cu motor de inteligență artificială? Și cum funcționează, concret, o astfel de platformă?

“Noi am început lucrul la platforma de adaptive learning în 2018 și atunci am folosit o soluție de la IBM. Dar ne-am lovit de anumite limitări, iar una dintre cele mai importante era limba. De aici am pornit și am creat un motor de inteligență artificială care este scris pentru limba română, dar are ambiții să fie independent de limbă”, a explicat Andrei Toma, pentru Edupedu.ro.

Interviul integral acordat de către fondatorii platformei Nextlab.tech, care le oferă profesorilor suport pentru a organiza lecțiile online cu ajutorul motorului de AI construit pentru limba română
Rep: Ce înseamnă adaptive learning și cu ce i-ar putea ajuta pe profesori?
Razvan Bologa / Foto: Facebook.com

Răzvan Bologa: Adaptive learning e o tehnologie care va ușura foarte mult munca profesorilor. Ceea ce face este o orchestrare a interacțiunii cu elevul, prin folosirea algoritmilor computaționali care țin cont de nevoile fiecărui elev. În mod concret, ce se întâmplă astăzi este că profesorii fac documente în format word, pdf și multe altele pe care le plasează la dispoziția copiilor, însă sunt foarte multe lucruri care rămân neacoperite și care încarcă părinții.

De aici și supărarea părinților, care preiau parte dintre sarcinile pe care le îndeplinea până acum școala. Dacă un profesor încarcă un experiment pe un document electronic și nu îl descrie până în cele mai mici detalii, părintele care oricum s-a trezit în situația de a descărca și transforma documente dintr-un format în altul, se împiedică și de limita cunoștințelor de chimie sau de fizică necesare unor experimente, de exemplu.

O soluție de adaptive learning ar elimina acest inconvenient, pentru că interacțiunea cu elevul ar fi orchestrată până în cele mai mici detalii.

De exemplu, noi avem câteva lecții STEM pe NextLab.tech care au fost folosite cu succes de 28.000 de utilizatori pe parcursul a 2 săptămâni, în condițiile în care am făcut doar câteva sesiuni video de folosire a lor. Lumea cere lecții noi pe aceeași metodă.

Red: Care sunt diferențele dintre o platformă de învățare adaptivă și învățarea pe ZOOM, de exemplu?

Răzvan Bologa: Pașii de învățare sunt extrem de detaliați, sunt puși într-o succesiune foarte bine stabilită. Platforma de învățare are un sistem de inteligență artificială în spate, care se adaptează la ritmul fiecărui copil: un copil poate fi la pasul 2 al unui exercițiu, de exemplu, iar altul la 5 – iar profesorul are o interfață prin care primește semnale doar pentru elevii aflați în dificultate.

Avantajele unei platforme educaționale cu sistem de inteligență artificială (AI)? În primul rând, crește eficiența actului de învățare, în al doilea rând reduce efortul profesorului, în al treilea rând reduce efortul părintelui și poate să ofere asistență răspunzând la întrebările de bază cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială și dă o senzație de cool în rândul elevilor pentru că are, de exemplu, voce artificială.

Rep: Ce trebuie să facă un profesor, ca să înceapă o lecție pe această platformă?

Răzvan Bologa: Le trimite elevilor un cod de acces care are un nume interesant – chimia veselă 258, de exemplu – și fluxul de învățare este asociat cu acest cod de acces.

Profesorul va trebui, înainte de trimiterea codului, să-și definească caracteristicile fluxului de învățare: ce elevi vor învăța, care este numele și prenumele lor, ce exerciții vor fi făcute și o serie de alte elemente concrete.

Platformele de adaptive learning vin, în general, cu lecții predefinite și profesorul alege una dintr-o bibliotecă de lecții, și apoi trimite prin Whatsapp acest cod de acces.

Ceea ce se întâmplă acum, în multe alte situații, este că părinții primesc un user name pe Whatsapp, pe urmă linkul de zoom e încărcat pe o platformă. E firesc ca în lipsa unei acțiuni orchestrate să ai elevi care nu mai știu unde e codul, unde e linkul, unde găsesc documentele.

Principalul rol al platformei care folosește AI este să orchestreze absolut toate detaliile referitoare la o lecție, ceea ce transformă învățarea online dintr-o experiență care poate fi dificilă în ceva ce poate fi ușor pentru toată lumea.

Rep: Dvs. aveți propria librărie din care profesorii pot alege lecții, în limba română?

Răzvan Bologa: Pe zona de infomatică și TIC noi am creat o bibliotecă foarte amplă. Crearea unor lecții predefinite pe alte domenii se poate face foarte repede și există posibilitatea ca niște lecții tradiționale să fie încărcate. Marele avantaj este ca ar avea totul la dispoziție la doar un click, nu ar mai apărea sincope.

Nu toți elevii evoluează cu aceeași viteză și într-o lecție pe zoom e foarte dificil să te ocupi de elevi care sunt la diverse pagini ale lecției.

Aceste tehnologii [folosite acum de cei mai mulți profesori – n.red.] sunt de comunicare sau de management al școlarității, ele nu prea vin cu un conținut orchestrat până la cele mai mici detalii. Mă refer la faptul că o lecție online modernă trebuie să combine dinamic diverse fișiere, trebuie să recunoască intențiile copilului în baza unui text în limbaj natural – dacă copilul scrie NU ȘTIU să poată platforma să-i ofere ajutorul la pasul respectiv de învățare în mod automat -, trebuie să existe în spate o hartă de concepte pentru domeniul respectiv, elaborată pe baza programei școlare.

Platforma trebuie să raporteze conceptele pe care elevii le-au acoperit, trebuie făcute rapoarte de învățare pentru fiecare elev – adică ce a parcurs, ce concepte a înțeles, la ce întrebări de verificare a răspuns, statusul parcurgerii materiei de elevul X – și acestea trimise prin email sau SMS profesorului și părintelui.

Copiii pot primi teste, pot să încarce fișiere. Platforma de învățare, în general de adaptive learning, nu vine să înlocuiască alte pltaforme, ci doar să orchestreze interacțiunea cu ele. Deci dacă profesorii s-au obișnuit să folosească un Moodle, nu e nicio problemă în a combina integrat cele 2 tehnologii.

Rep: Ce trebuie concret să facă un profesor, dacă vrea să folosească platforma NextLab?

Răzvan Bologa: Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să se ducă la adresa Nextlab.tech și să vadă lecțiile făcute acolo pentru infomatică și STEM. Noi vom face în perioada următoare instructaje pentru toți profesorii care vor să folosească platforma. În momentul acesta, ele sunt doar pentru informatică și TIC. Sunt 1.600 de profesori de informatică și TIC înregistrați pe platforma și vom face instructaje și cu alți profesori din alte specializări și vom extinde platforma și spre alte domenii.

Sperăm să se ridice starea de urgență, dar învățământul online va rămâne o realitate în peisajul educațional, prin urmare urmatoarele decenii vom vedea tot mai multe lecții online.

Rep: Din experiența de profesor care folosește de ani platforme educaționale cu AI, ce este important să știe și să facă acum un profesor?

Răzvan Bologa: E foarte important să facă o lecție atractivă, în care copilul să construiască ceva pe care să îl poată prezenta altcuiva. Să prezinte părinților sau altor elevi, eventual să încarce pe o platformă a clasei produsul învățării, să trimită pe Tik-Tok, prin mijloace electronice, să aibă recompensa efortului pe care l-a depus.

Este foarte important ca toți pașii să fie orchestrați până în cele mai mici detalii: să fie absolut toate informațiile plasate intuitiv, îți trebuie un motor de inteligență artificială ca să poți să obții nivelul ăsta de orchestrare.

Sfatul pentru profesori ar fi să nu foloseasca algoritmi de AI pentru orchestrarea lecției, deoarece nu vor folosi niciodată elementele dorite și un flux de învățare aproape orchestrat este ca un avion care aproape zboară.

Să organizeze periodic evenimente în care să reunească și fizic elevii. Noi organizăm Robo Hackathon unde elevii se întâlnesc între ei pentru 4-6 ore și învață prin interacțiune socială. În fond, nu poți să pui totul online, cunoștințele tacite se vor transmite întotdeauna prin interacțiune socială. Am avut o experiență foarte bună cu aceste evenimente Hackathon și le recomand cu căldură și profesorilor de alte discipline, să se gândească la Hackathon pe fizică, chimie, diverse domenii. Evenimente în care să reunească elevii pe perioade mai lungi de timp, pentru a pune în aplicare ce au învățat.

În primul rând, ar trebui să se înscrie la noi pe platformă, unde pot vede lecțiile de Informatică și TIC, și apoi vor primi invitații la instructaje, pe măsură ce vom face asta cu profesorii din diverse discipline.

România este o țară cu conexiuni foarte bune la internet, sunt convins că o bună parte dintre oameni vor îndrăgi tehnologiile digitale și le vor utiliza tot mai mult, în România.

Tot secretul unei platforme de adaptive learning este să ai un motor de inteligență artificială. La NextLab l-am creat noi: eu cu colegul meu, Andrei, care este șeful echipei tehnice care a creat acest motor de inteligență artificială. Fără adaptive learning, învățarea la domiciliu va fi foarte dificilă pentru părinte.

Andrei Toma: Există un produs ideal care este Aristotelul privat. Este imposibil să dăm un Aristotel fiecărui copil, dar este posibil să dăm un profesor digital care să îl asiste pe fiecare
Andrei Toma / Foto: Arhiva personala

Lector universitar la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a Academiei de Studii Economice București (ASE), Andrei Toma a participat la proiectul de introducere a informaticii ca materie obligatorie la gimnaziu.

Rep: De ce ați creat un motor de inteligență artificială pentru învățare digitală?

Andrei Toma: Noi, grupul care a creat această firmă, venim din învățământ și a fost o dezvoltare firească. Sunt lector la Cibernetică. De aici a existat o preocupare continuă legată de optimizarea proceselor de învățământ. Am experiență de mai mult de 10 ani în învățământul superior, de aici a venit preocuparea generală.

Și sunt două probleme generale, care stau la baza nevoii de AI în educație:

  • există un produs ideal care este Aristotelul privat. Dacă ne gândim la povestea lui Alexandru Macedon, el l-a avut ca profesor pe Aristotel. Idealul e să oferim acest tip de educație fiecărui copil. Este imposibil să dăm un Aristotel fiecărui copil, dar este posibil să dăm un profesor digital care să îl asiste pe fiecare.
  • a doua provocare este flow-ul, starea în care sunt copiii atunci când învață. Adică să primească challenge-uri suficient de mari cât să nu se plictisească, dar nu atât de mari încât să-i descurajeze, de aici vine ideea de adaptive learning.

În învățământul tradițional, nu este vorba despre faptul că nu ai profesor, ci despre atenția cadrului didactic care este saturată. La ciclul primar sunt 30 de copii care se bat pe atenția profesorului. Și atunci aici compensează genul acesta de asistență, care răspunde la întrebările copiilor, urmărește permanent nivelul la care este, vine cu ajutor atunci când se împotmolește, șamd.

Rep: Când ați început lucrul la el motorul AI?

Andrei Toma: Noi am început lucrul la platforma de adaptive learning în 2018 și atunci am folosit o soluție de la IBM. Dar ne-am lovit de anumite limitări, iar una dintre cele mai importante era limba. De aici am pornit și am creat un motor de inteligență artificială care este scris pentru limba română, dar are ambiții să fie independent de limbă

Rep: Care sunt reacțiile profesorilor care adoptă această soluție pentru predarea digitală?

Andrei Toma: Reacțiile proferilor sunt în general pozitive, îi ajută. Aplicația noastră este testată și pe copii, și pe profesori, am avut multe evenimente în care am testat-o și am văzut feedbackul utilizatorilor. Situația actuală este una de criză, dar chiar și înainte exista un interes.

Copiii sunt entuziasmați. Avem și mecanismul care este făcut să le mențină atenția și entuziamul. Lor le place să învețe, le plac lucrurile noi, dar e ceva mai adânc aici. Copiii se adaptează cel mai ușor la un nou mod de gândire, și aici avem:

  • sintonicitate – un copil face o acțiune și vede consecințele în lumea reală
  • își formează un mod de gândire, prin proiectele pe care le realizează. Se confruntă cu realitatea și pentru copii e foarte angajant să construiască ceva și să vadă că merge.

Copiii au o minte care încă se așează și învață relativ ușor concepte relativ complicate. Eu cred că e un foarte mare câștig pentru ei să-și creeze modul ăsta de gândire, în care să creeze lucruri reale. Să gândească abstract despre lucruri reale. Ei proiecteaza roboței, de exemplu.

Rep: Cum îți faci, concret, o lecție pe NextLab?

Andrei Toma: Daca vorbim despre o materie, ea este reprezentată ca o traiectorie de învățare, reprezentată de fluxuri echivalente unor lecții. Pe un flux poate să intre oricâți elevi. Dacă eu vreau să creez echivalentul unei clase, platforma generează un cod pe care îl pot accesa toți copiii. Este reprezentat ca un eveniment în platformă, un interval de timp care are un cod.

Pașii sunt însoțiți de videoclipuri demonstrative create tot de noi. O parte dintre pașii ăștia au și o posibilă componentă de evaluare. Le pot da copiilor întrebări la care să răspundă și la concursul pe care îl organizăm există și întrebări în limbaj natural și o componentă a platformei noastre va identifica dacă răspunsul este corect.

Platforma poate integra video-uri, avem un motor în care se pot construi quizz-uri.

Rep: Cum va arăta lumea AI, post-pandemie?

Andrei Toma: Pandemia funcționează ca un accelerator, comprimă într-o măsură timpul. Noi eram pe direcția asta, deci asta făceam și înainte [de pandemia COVID-19 – N.Red.], facem și acum, putem să ne bucurăm că sunt adoptate aceste soluții mai devreme în învățământ.

Când s-a introdus informatica în școlile din România, existau 4 state din Europa care aveau informatica obligatorie. Deci nu suntem așa de în urmă. Nu suntem noi primii, britanicii sunt, ei au robotică încă de la preșcolar. Dar ei au școala de programare BBC din anii ’80. Și noi avem o oarecare tradiție în informatică, dar nu suntem atât de departe. Când vorbim despre învățământ adaptiv, nu știu în cate state apar lucrurile astea. Noi încercăm să facem asta.

  • NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
  • Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro
  • Conținutul editorial este dezvoltat de echipa Edupedu.ro și nu reflectă opiniile și viziunea sponsorilor noștri
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sindicatele din învățământ solicită ministerului Educației să ceară de urgență inspectorilor și directorilor să nu mai cheme angajații la lucru în sute de școli. Hăncesc: „Este absurd să chemi zeci sau chiar peste o sută de persoane la școală”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ cere Ministerului Educației și Cercetării să oblige inspectoratele și directorii să nu mai cheme angajații din învățământ la lucru, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.…
Vezi articolul

EXCLUSIV Eliminarea copiilor cu temperatură peste 37,3 °C din Evaluarea Națională și BAC este discriminatorie – punctul de vedere al CNCD la solicitarea Avocatului Poporului / “Să li se pună acestor copii la dispoziție o sală anume” – Renate Weber

Eliminarea din Evaluarea Națională și Bacalaureat a copiilor cu temperatură peste 37,3 °C este discriminatorie, a decis astăzi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la solicitarea Avocatului Poporului. Contactată de Edupedu.ro,…
Vezi articolul