Profesorii au nevoie de mai multe resurse și de o pregătire mai bună pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), a declarat Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru Învățământul Preuniversitar la Prima News, pe 28 octombrie.
„Trebuie să dăm mai multe resurse cadrului didactic, pentru că integrarea și incluziunea se fac, în primul rând, prin acest motor sau prin acest filtru al cadrului didactic. Cadrul didactic, trebuie să spunem, în acest moment, cel puțin în anumite zone ale educației, nu este pregătit suficient în ceea ce înseamnă lucrul cu acești copii”, a afirmat Sorin Ionescu.
„Pe de o parte, avem încrederea și așteptările părinților, dar, pe de altă parte, resursa umană din școli trebuie valorificată și formată”, a declarat Sorin Ionescu.
Sorin Ionescu, despre formarea profesorilor: Foarte mult timp, noi am format matematicieni, istorici, filologi, cărora le-am atașat un modul pedagogic
Sorin Ionescu a susținut că una dintre probleme pornește de la modul în care sunt pregătiți viitorii profesori în universități.
„În momentul în care ajunge la catedră, un cadru didactic are două tipuri de formare. Are formarea inițială din facultate, iar aici salut demersurile universităților care se gândesc deja la masterate didactice și la facultăți pentru profesori. Sistemul preuniversitar nu poate funcționa fără cel universitar.
Foarte mult timp, noi am format matematicieni, istorici, filologi, cărora le-am atașat un modul pedagogic. De foarte multe ori, practica didactică din facultate sau cea din unitățile de învățământ a fost cum a fost, din varii motive. Acest lucru a creat și un decalaj”, a spus Sorin Ionescu.
„Când se duce la clasă, profesorul nu este istoric, membru al Academiei Române sau autor de compendii”, a adăugat Sorin Ionescu.
Redăm declarațiile despre integrarea elevilor cu Ces și formarea profesorilor
Moderator: Este foarte important să ne uităm la integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Cred că ați primit foarte multe întrebări și propuneri. Cum priviți această situație? Știm cu toții că, mai întâi, am integrat, am adus copii în școli, dar integrarea nu este egală cu incluziunea.
Sorin Ionescu: Trebuie să oferim mai multe resurse cadrului didactic, pentru că integrarea și incluziunea se fac, în primul rând, prin acest filtru, prin intervenția cadrului didactic. Trebuie să spunem că, în acest moment, cel puțin în anumite zone ale educației, acesta nu este suficient pregătit pentru lucrul cu acești copii. Pe de o parte, avem încrederea și așteptările părinților, dar, pe de altă parte, resursa umană din școli trebuie valorificată și formată.
În momentul în care ajunge la catedră, un cadru didactic are două tipuri de formare. Are formarea inițială din facultate, iar aici salut demersurile universităților care se gândesc deja la masterate didactice și la facultăți pentru profesori. Sistemul preuniversitar nu poate funcționa fără cel universitar. Foarte mult timp, noi am format matematicieni, istorici, filologi, cărora le-am atașat un modul pedagogic.
De foarte multe ori, practica didactică din facultate sau cea din unitățile de învățământ a fost cum a fost, din varii motive. Acest lucru a creat și un decalaj. Corpul învățătorilor și cel al educatorilor sunt mai bine pregătite din această perspectivă, pentru că în liceele pedagogice a existat mult timp o preocupare în această direcție, de redefinire a meseriei de profesor.
Când se duce la clasă, profesorul nu este istoric, membru al Academiei Române sau autor de compendii. Știu că unii telespectatori se vor supăra când spun asta, mai ales că, pentru gradațiile de merit, profesorilor li se cere să scrie cărți și să participe la sesiuni de comunicări. În momentul în care ești la catedră, ești în primul rând dascăl, pedagog, iar apoi transmiți informații legate de disciplina în care te-ai format. De aceea, este vital ca în perioada următoare să schimbăm perspectiva asupra formării inițiale a cadrelor didactice.
Profesorii cer resurse pentru incluziunea elevilor cu CES
Declarațiile lui Sorin Ionescu vin în contextul în care lipsa resurselor pentru incluziunea elevilor cu CES și pregătirea profesorilor pentru lucrul cu aceștia au fost semnalate în repetate rânduri.
Profesorul Petruț Rizea a propus introducerea asistenților de predare în clase, pentru ca profesorul să nu fie lăsat singur în gestionarea nevoilor diferite ale elevilor: „Nu vreau să aleg între un copil care are nevoie de sprijin și ceilalți 25. Incluziunea nu poate rămâne doar o intenție frumoasă sau o cerință pe care o punem pe umerii profesorului”.
Și Inspectoratul Școlar al Municipiului București a constatat că profesorii sunt slab pregătiți pentru lucrul cu elevii cu CES. Inspectoratul a anunțat că va urmări câți elevi au curriculum adaptat și a propus parteneriate între școlile speciale și cele de masă.
O analiză Edupedu.ro privind birocrația din jurul unui elev cu CES a arătat numărul mare de documente puse în sarcina școlilor și profesorilor în anul școlar 2026-2027: planuri în trei exemplare, contracte, rapoarte, curriculum adaptat și inclusiv tabele depuse fizic la inspectorat.
În același timp, o analiză Edupedu.ro privind numărul elevilor cu CES raportat la profesorii itineranți și de sprijin a arătat că, în județele cu cea mai mare încărcare, timpul care ar reveni unui elev poate ajunge la doar câteva minute pe săptămână.
Ministerul Educației pregătește, din noiembrie 2026, pilotarea nivelurilor de sprijin pentru elevii cu CES și formarea a peste 18.000 de profesori și specialiști. Patru universități urmează să fie selectate ca partenere în proiect.
Aceste măsuri sunt însă proiectate pentru anii următori. Va fi nevoie de 6 ani pentru ca reforma educației speciale să ajungă în toate școlile.
Reamintim că Programul de guvernare Niculescu prevede profesori de sprijin, terapie în școli și finanțare majorată pentru elevii cu CES, precum și un program național pentru sănătatea mintală în școli și 500 de posturi noi de consilieri școlari în 2027-2028, „în limita spațiului fiscal”.
Informații de context despre Reforma educației speciale
Deși Legea învățământului preuniversitar din 2023 prevede o reformă a educației speciale, aceasta nu a avut loc nici până astăzi, 3 ani mai târziu. Majoritatea prevederilor au fost amânate, legislația subsecventă nu a fost adoptată, iar situația este neschimbată la aproape un an de la analiza Edupedu.ro din 2025.
Prevederile privind Centrul Național pentru Educație Incluzivă, structurile acestuia, nivelurile de sprijin pentru elevii cu CES și camerele-resursă au fost prorogate succesiv prin OUG nr. 115/2023, OUG nr. 156/2024 și Legea nr. 141/2025, cel mai recent până la începutul anului școlar 2027-2028. Și aplicarea voucherelor educaționale pentru elevii cu CES a fost suspendată până în anul școlar 2027-2028.
Numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă a ajuns la aproape 100.000, aproximativ dublu față de acum trei ani, iar numărul profesorilor de sprijin a continuat să scadă, a semnalat Edupedu.ro în aprilie 2026.
Deficitul profesorilor de sprijin transferă inevitabil o parte importantă din responsabilitatea incluziunii către profesorul de la clasă.
Problema a fost semnalată inclusiv de specialiști din sistem. Edupedu.ro relata încă din 2024 că profesorii primesc la clasă un copil cu certificat de orientare școlară și profesională și trebuie apoi să găsească metodele prin care acesta poate participa efectiv la procesul educațional.
În același timp, profesorii din România spun că cel mai mult au nevoie să fie învățați cum să predea la elevii cu CES, potrivit studiului internațional TALIS 2024.
Informații de context despre formarea profesorilor
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani în care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.
Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.