Răzvan Voncu, profesor la Facultatea de Litere de la Universitatea din București, unul dintre semnatarii memoriului care apără programa propusă cu cronicari la clasa a IX-a, spune că „plăcerea lecturii nu depinde în foarte mare măsură de programă, ci depinde de profesori”. Profesorul Voncu a făcut declarațiile în cadrul dezbaterii organizate de Academia Română.
- Azi, 12 decembrie, este ultima zi până la care se mai pot depune propuneri pe proiectele de programe de clasa a IX-a.
Răzvan Voncu, profesor la Facultatea de Litere de la Universitatea din București, care se află printre cei peste 100 de semnatari ai memoriului care susține actuala formă de programei de liceu, reacționează la criticile aduse noii programe care ar elimina plăcerea lecturii pentru elevi prin modul de abordare.
„Eu personal nu cred că plăcerea lecturii depinde foarte mare măsură de programă, cred că depinde în mult mai mare măsură de profesori. Și aici avem o problemă, pentru că unii dintre semnatarii prezentului memoriu, majoritatea aceea covârșitoare de 200 din vreo câte zeci de mii de profesori din țara asta sunt profesori la niște universități la care nu se mai studiază ca lumea literatura veche, nu se mai studiază ca lumea iluminismul, nu se mai studiază ca lumea secolul al XIX-lea. Înțeleg deci că o parte dintre profesorii care predau vor avea dificultăți în a se adapta la această materie dar dificultățile fac parte din profesia noastră„, spune Răzvan Voncu.
Amintim, programa propune ca elevii să învețe literatura cu o abordare de tip diacronic, adică pe criteriul evoluției în timp, pornind de la texte ale cronicarilor din secolul al XVI-lea. Vezi aici programa cu cronicari
Vorbind despre competențele pe care trebuie să le aibă elevii, profesorul de la Facultatea de Litere, Radu Voncu mai spune că elevul va ajunge să-și formeze gândirea critică dacă va învăța să se desprindă, să nu-i placă ceva.
„Cum dăm competențe fără conținuturi, pe ce? Cum antrenăm gândirea critică? Domnul ministru vorbea atât de convingător, dacă nu-i dăm elevului armele cu care să poată să-și formeze gândirea critică, trebuie să învețe să se desprindă, să nu-i placă, să deteste ceva. Cum va învăța ce nu-i place, dacă nu știe nici ce-i place? Dacă nu-i dai nimic de fapt? Din îngrijorarea că nivelul învățământului a scăzut, eu nu cred că trebuie să tragem concluzia că trebuie să adaptăm programele și manuale la acest nivel scăzut”, a mai spus profesorul.
Redăm fragmente din intervenția profesorului Răzvan Voncu:
„Eu personal nu cred că plăcerea lecturii depinde foarte mare măsură de programă, cred că depinde în mult mai mare măsură de profesori. Și aici avem o problemă, pentru că unii dintre semnatarii prezentului memoriu, majoritatea aceea covârșitoare de 200 din vreo câte zeci de mii de profesori din țara asta sunt profesori la niște universități la care nu se mai studiază ca lumea literatura veche, nu se mai studiază ca lumea iluminismul, nu se mai studiază ca lumea secolul al XIX-lea. Înțeleg deci că o parte dintre profesorii care predau vor avea dificultăți în a se adapta la această materie dar dificultățile fac parte din profesia noastră. Nu înseamnă că trebuie să rămâne cantonați în a repeta pe de rost același lucru 40 de ani, asta nu e profesie, asta nu este învățământ și nu este demnitatea dascălului să rămână așa ceva.
După aceea, constat cu stupoare că argumentul cu cea mai mare priză la publicul nespecialist și anume că se înhibă plăcerea lecturii, că se produce o neînțelegere a analizei textului. Suntem mulți profesori universitari și nu numai universitari în această țară: vreți să-mi explicați cineva ce este mesajul textului liric? Lirismul este expresia personală, subiectivă a sentimentelor și stărilor? Elevii de română din clasa a VII-a și a VIII-a din tot învățământul românesc sunt obligați să învețe această „inepție”. Vreți să-mi spuneți cum poate fi făcută caracterizarea unui personaj de basm? A lui Făt-Frumos? Ce trăsături morale are un personaj fantastic? Știți că elevii din clasa a VII-a care dau Evaluarea Națională, care e obligatorie și care decide traseul lor, trebuie să învețe această inepție? De aici pornește totul.
Deci dacă elevii de clasa a IX-a sunt considerați atât de inapți încât nu pot înțelege ce frumos fragment din Grigore Ureche se poate alege, ce frumos fragment din Cantemir, ce limbă română splendidă. Nu spune nimeni să citești toată istoria hieroglifică pentru că sunt dispus să bac mâna în foc că jumătate dintre cei care predau n-au citit-o, dar măcar să vezi cum se scria românește la 1705 trebuie studiat. De ce trebuie studiat? Pentru că acele conținuturi și competențe nu pot fi asimilate făcând abstracție de cartienele de spațiu și timp unde s-a întâmplat și când s-a întâmplat? Trăim sub regimul unei gândiri critice care nu funcționează decât prin comparație”.
„Cum poți să înveți neuromatismul din fibra unora dintre scriitori ai anilor 80 dacă le-ai spus la timp ce e romatismul în literatură. După aceea, constat o mare îngrijorare cu privire la capacitatea elevilor de a asimila materia astfel înfățișată cum o propune noul proiect de programă. Sunt aceeași elevi că în clasa a IX-a fac matematici superioare, care în statele avansate se fac în clasa terminală sau chiar la facultate. Matematici superioare care în afara celor care au această vocație sunt inutile pentru 90-95% din elevi, adică pot să învețe la acel nivel matematica, nivel care repet, în unele țări se face la facultate și nu sunt capabili să învețe iluminismul de la care începe însăși conștiința noastră națională modernă care este unul dintre primele sau poate prima încercare coerenta culturii române de a se racorda la occident, de a se sincroniza. (…)”
Am acasă o fiică adolescentă care a trecut prin chestia asta și care a venit la mine și mi-a zis: tată te pretinzi critic literar și cronicar la România literală.
De ce trebuie să învăț prostia asta? Era cartea unei autoare despre care eu însămi auzisem foarte puțin. Păi e criteriul tematic (n. red a răspuns): Așa ceva vă dau? Era un text, lipsit de valoare literară. Tematic asta face, nivelează valori. Urmează să dăm competențe, cum dăm competențe fără conținuturi, pe ce? Cum antrenăm gândirea critică? Domnul ministru vorbea atât de convingător, dacă nu-i dăm elevului armele cu care să poată să-și formeze gândirea critică, trebuie să învețe să se desprindă, să nu-i placă, să deteste ceva. Să vedeți pe ceva cum va învăța, ce nu-i place, dacă nu știe, nici ce-i place, dacă nu-i dai nimic de fapt, din îngrijorarea că nivelul învățământului a scăzut, eu nu cred că trebuie să tragem concluzia că trebuie să adaptăm programele și manuale la acest nivel scăzut.
Cred că trebui să ne punem, dimpotrivă, problema unei altor organizări inclusiv a învățământului de limbă și literatură română. Și mă gândesc la modelul francez, care are mai multe trepte de competențe, mai multe bacalaureate de diferite tipuri și mai multe trasee. Și cred că asta se poate repeta mai bine într-o programă organizată diacronic și în care introducem și teme, introducem și forme și altceva decât într-o programă din asta talmeș balmeș balmeș și în care un an facem una, în anul următor facem alta, pentru ca să revenim după aceea la un criteriu cronologic care din păcate, nu este și diacronic, adică nu conține notiunea de valoare foarte bine subliniată. După părerea mea, dezbatere aceasta e bine că are loc dar termenii care are loc și poate urgența cu care are loc sunt premature.
Noi trebuie să lăsăm în primul rând comisia să termine perspectiva pentru toți cei 4 ani în studiu ca să fim siguri că nu vor exista termeni, cât primește vechea programă, ea este condamnată nu pentru că au venit niște suveraniști la putere, cum s-a sugerat cu atâta gentilețe de către așa zișii colegi. Ea este condamnată pentru rezultatele ei. Sunt profesor la Facultatea de Litere din 1994. De cel puțin 10 ani pot să vă spun că pentru majoritatea celor care intră la această facultate, cunoștințele cu care vin, simple, factuale sunt de fapt insuficiente pentru a promova examenul. Dacă noi nu facem niște artificii de predare și evaluare care să ne permită totuși să vedem mai mult potențialul decât răspunsul efectiv, urmând ca în anii următori să recuperăm ceea ce se poate recupera.
(…) Din păcate vechea prea programă a făcut ceea ce nu trebuia să facă și apoi a transformat liceu într-o școală generală. Pe cale de consecință facultatea, cei 3 ani licența e transformată în liceu și doctoratul devine o licență. În felul ăsta nu vom ajunge niciodată să concurăm nu numai cu statele occidentale avansate, dar nici cu cele emergente care de fapt conduc în topul mondial și conduc în tendințele de răspândire a cunoașterii și așa învățării. Și mi-ar plăcea de asemenea să vorbim mai mult de învățământ și mai puțin de educație. Educație fără învățământ seamănă, mă iertați a învățământ politic, când se făcea foarte multă spălare pe creier. Educația sunt cei 7 ani de acasă pe care îi ai sau nu îi ai și e altceva decât învățământul. Pe măsură ce facem mai multă educație, facem mai puțin învățământ
Deci cred că ar trebui să temperăm puțin acuzațiile de național de suveranism, de extremism. Să vedem ceea ce urmează. Începutul mi se pare promițător, prin elementul sindronist și pro-european decisiv pe care îl are această clasă a 9-a trebuie să- i spui copilului de 14-15 ani de ce suntem în Europa și ce căutăm pe aici și de când încercăm să ajungem pe aici, cât va reține el ceva? Depinde de profesori și de el însuși. Să știți că învățământul e de masă, în sensul că e deschis tuturor, dar fiecare ia ce vrea și ce poate din acest învățământ.
Nu există obligativitate universală și până și geniile, cum știți, câteodată a avut o școlaritate dificilă și cu note mici. Traseele fiecăruia sunt diferite, nu cred că trebuie să creăm așa o uniformă în care să-i băgăm pe toți. Le spunem, acestea sunt cele trei lucruri foarte simple pe care trebuie să le învățați. Dacă-l învățați este suficient. Trebuie să revenim la diferențiale, cu trei trasee: unu pentru cei care vor să învețe cultură română și să obțină un anume tip de Bac care să le permită accesul la anumite instituții de învățământ superior, un trunchi comun și un al 3-lea care să-i ajute efectiv pe cei care au dificultăți să obțină acel minimum de competență necesar oricărui cetățean român”.
Informații de context
Un memoriu semnat de peste 100 de scriitori, profesori universitari, profesori de liceu dar și studenți apără programa de clasa a IX-a de la limba și literatura română pusă în dezbatere de Ministerul Educației. Documentul este inițiat de trei colegi de catedră cu Oana Fotache, decana Facultății de Litere de la Universitatea din București, coordonatoarea autorilor care au scris programa.
Memoriul vine ca reacție la un prim memoriu semnat de peste 200 de alți profesori universitari, scriitori și cercetători au Academiei Române care au semnalat „informații eronate științific” stau la baza programei și contestă abordarea limbii și literaturii române din perspectiva evoluției în timp, pornind de la texte ale cronicarilor de la 1600. Amintim, mâine, 12 decembrie e ultima zi când se mai pot trimite la Ministerul Educației propuneri pe marginea proiectului de programă.
Un prim memoriu a fost semnat de peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Într-un memoriu lansat public, semnatarii – printre care se numără profesori din preuniversitar și universitar, cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice, cercetători ai Academiei Române – avertizează că „noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc”.
„Programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei”, se arată în memoriul semnat de cele peste 200 de personalități din educație și cultură. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie. Vezi aici lista semnatarilor
Mai mult, noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori. În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David. Detalii aici
Ministerul Educației a pus în consultare publică până pe 12 decembrie 2025 proiectul programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, parte din setul de programe pentru liceu asociate noilor planuri-cadru.
Și istoria limbii române, de la alfabetul chirilic și subdialectele daco-românei, dar și etimologia cuvintelor sunt propuse la clasa a IX-a tot pe același principiu al evoluției.
Programa pusă în dezbatere publică vine să înlocuiască programa care este în vigoare din 2009 și ar urma să se aplice pentru elevii care sunt acum în clasa a VIII-a.
Citește și:
Peste 100 de scriitori și profesori apără proiectul programei de Română la clasa a IX-a, printr-un memoriu adresat Ministerului Educației – „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?” / Printre semnatari – profesori de la universități din străinătate sau studenți
Radu Vancu, despre programa de Limba și literatura română: Ori o refacem de la zero, ori corectăm urgent periodizarea și aducem literatura până în prezent / Fără o programă coerentă, analfabetismul funcțional se va accentua și mai groaznic
Redacția
Mădălina Belu
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
G4Media.ro