Critică publică a proiectului de programă de Informatică pentru clasa a IX-a – specializarea matematică-informatică, aflat în dezbatere, din partea profesoarei Emanuela Cerchez de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași. „Programele școlare nu ar trebui să limiteze posibilitatea elevilor de a tinde spre excelență. (…) Consider că programa pentru disciplina informatică de la specializarea matematică-informatică este profund discriminatorie”, afirmă Cerchez într-o postare publicată pe Facebook.
Reacția vine în contextul în care SEPI a transmis Ministerului Educației și Cercetării o analiză în care avertizează asupra riscurilor folosirii „exclusiv” a limbajului Python pentru introducerea conceptelor de programare. Emanuela Cerchez este vicepreședintă a Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), societate care organizează Olimpiada Națională de Informatică (ONI) cu Ministerul Educației și Cercetării și coordonează pregătirea loturilor olimpice.
- Reacția profesoarei este redată complet mai jos în articol.
În textul său, profesoara plasează discuția și în contextul atacurilor din spațiul public la adresa elevilor olimpici și a ideii de excelență în educație: „Părerea mea este că şcoala trebuie să fie pentru toată lumea. Deci şi pentru olimpici”, spune aceasta, arătând că performanța ar trebui privită ca parte a unui ecosistem educațional, nu ca un moft. În același sens, ea susține că există „o tradiție a excelenței” pe care trebuie „să o cultivăm, nu să o desființăm” și enumeră structuri și comunități precum „Centrele de Excelență, olimpiadele și concursurile susținute de Ministerul Educației” și „comunități profesionale dedicate performanței, cum sunt SEPI sau SSMR”.
Pe fondul dezbaterii despre noile programe, Cerchez avertizează că, dacă informatica la mate-info ajunge să fie predată doar prin Python, elevii „nu vor mai avea nicio şansă reală să facă performanţă, în şcoală sau într-o viitoare carieră în IT (exceptând situațiile în care educația se mută acasă, prin efortul financiar al părinților)”. Ea subliniază și o problemă de acces: „oferta pentru clasele de matematică-informatică intensiv informatică este foarte redusă la nivelul unui judeţ”, ceea ce ar lăsa mulți elevi fără alternative reale.
Critica sa vizează direct efectul didactic al „utilizării exclusivă a limbajului Python” în programa aflată în dezbatere, despre care spune că îi va împiedica pe elevi să construiască fundamente solide: „elevii nu vor putea înțelege fundamentele domeniului, nici măcar la un nivel minimal”. În opinia profesoarei, aceștia „vor ajunge să folosească preponderent cod prefabricat, fără a înțelege în profunzime mecanismele de funcționare și fără a dezvolta capacitatea de a scrie cod original sau creativ”, iar avertismentul e pus și în cheia evoluției IA:
- „În 2025, Inteligența Artificială poate deja realiza mare parte din aceste activități – cum ne putem imagina evoluția ei peste 5-10 ani, când acești tineri ar trebui să fie profesional activi?”
În final, Cerchez trimite explicit la argumentele SEPI, care – spune ea – nu sunt despre olimpiade, ci despre rigoarea predării: „Veţi vedea că argumentele din această analiză nu au nicio legătură cu olimpiada şi cu olimpicii. Toate argumentele sunt pentru păstrarea unui învăţământ preuniversitar de informatică construit pe baze ştiinţifice şi psihopedagogice solide. Cu soluţii”. Ea mai afirmă că „Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică propune o variantă de programă bazată pe o evoluție firească de la C++ la Python” și îndeamnă profesorii să trimită observații în consultare – „Feed-back referitor la programele şcolare poate fi transmis pe adresa de e-mail dedicată: consultare@rocnee.ro”.
Redăm integral reacția profesoarei Emanuela Cerchez de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași:
„Despre olimpici și programe școlare
În efervescența dezbaterilor din ultimele zile privind noile programe școlare (dar nu numai), au reapărut opinii care atacă vehement – ca să nu folosesc un termen mai dur – elevii olimpici. Pentru clarificare, voi alege câteva citate (fără a nominaliza autorii): „Eu nu plătesc taxe şi impozite pentru olimpici”, „Trebuie să ne ferim ca necuratul de tămâie să ducem toată educația în căutarea excelenței”, „Şcoala nu este pentru olimpici”, „Liceul e pentru mase”.
Părerea mea este că şcoala trebuie să fie pentru toată lumea. Deci şi pentru olimpici. O şcoală bună trebuie să ofere fiecărui elev un orizont real de dezvoltare. Şi acesta ar trebui să fie sensul sintagmei în căutarea excelenței. Un sistem educațional care își propune din start să fie exclusiv remedial este, inevitabil, un sistem eșuat.
Revenind la olimpici: aceştia sunt copii cu cerinţe educaţionale speciale. Deși termenul CES este folosit aproape exclusiv pentru o singură extremă a spectrului școlar, trebuie să conştientizăm că pentru ambele extreme este necesar şi benefic să oferim, ca societate, oportunităţi de dezvoltare. Iar în România, astfel de oportunități există: Centrele de Excelență, olimpiadele și concursurile susținute de Ministerul Educației (la care ar fi ideal să se alăture și alte ministere, prin susţinerea competițiilor specifice domeniului lor), precum și comunități profesionale dedicate performanței, cum sunt SEPI sau SSMR. Sigur, putem întotdeauna aspira la mai mult, la mai bine. Dar există în învățământul românesc o tradiție a excelenței pe care ar trebui să o cultivăm, nu să o desființăm.
Sunt olimpicii o minoritate? Desigur. Și este firesc să fie așa.
Am privilegiul de a lucra într-o şcoală bună, cu elevi motivaţi şi implicaţi. Cea mai frumoasă caracterizare primită vreodată de şcoala mea a fost aceea că 𝑎𝑟𝑒 𝑜 𝑣𝑜𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖. Nu, nu toți elevii sunt olimpici. Dar sunt mulţi elevi olimpici, la toate disciplinele din catalog, chiar şi la discipline care nu există în catalog (de exemplu, limba neogreacă, prin implicarea Comunităţii elene). Şi acest lucru modelează categoric ethosul şcolii.
Profesorul poate transforma prezența olimpicilor într-un catalizator pentru întreaga comunitate. Dacă izolăm un elev și îl „dopăm”, în detrimentul celorlalți, atunci căutarea excelenței devine nocivă – chiar și pentru el, indiferent de numărul de diplome şi medalii obţinute. Dar dacă olimpicii apar firesc, ca rezultat al activității de la clasă, dacă se creează o comunitate în care copiii cu pasiuni comune evoluează împreună (la diferite niveluri, dar evoluează), atunci olimpiada reprezintă nu doar o competiţie, ci un hub de entuziasm, efervescenţă, creativitate şi defineşte standarde mai înalte la care elevii se pot raporta. Într-o clasă, unii elevi nu vor participa niciodată, alții vor merge la etapa locală, câțiva la județeană, la națională și așa mai departe. Această structură piramidală este, însă, benefică pentru toți. Pentru că a fi olimpic nu se rezumă la un număr de diplome, a fi olimpic este o atitudine. Reiterez zisa lui Aristotel – excelența nu este un act, ci un obicei.
În acest context, programele școlare nu ar trebui să limiteze posibilitatea elevilor de a tinde spre excelență. Din acest motiv consider că programa pentru disciplina informatică de la specializarea matematică-informatică este profund discriminatorie. Elevii care aleg această specializare nu vor mai avea nicio şansă reală să facă performanţă, în şcoală sau într-o viitoare carieră în IT (exceptând situațiile în care educația se mută acasă, prin efortul financiar al părinților). Iar oferta pentru clasele de matematică-informatică intensiv informatică este foarte redusă la nivelul unui judeţ.
Prin utilizarea exclusivă a limbajului Python, aşa cum este prevăzut în programa aflată în dezbatere (deși avem în față doar „vârful aisbergului”, respectiv clasa a IX-a), elevii nu vor putea înțelege fundamentele domeniului, nici măcar la un nivel minimal. Ei vor ajunge să folosească preponderent cod prefabricat, fără a înțelege în profunzime mecanismele de funcționare și fără a dezvolta capacitatea de a scrie cod original sau creativ. În 2025, Inteligența Artificială poate deja realiza mare parte din aceste activități – cum ne putem imagina evoluția ei peste 5–10 ani, când acești tineri ar trebui să fie profesional activi?
O programă care se bazează exclusiv pe Python limitează serios șansele elevilor de a obține performanță, atât în liceu, cât și ulterior, în carieră. Numărul absolvenților de liceu care vor alege să urmeze studii universitare în domeniul IT sau în domenii tehnice se va reduce semnificativ, deși nevoia de specialiști în aceste sectoare este în continuă creștere.
Această consecință este deja vizibilă în țările în care studiul informaticii în liceu este centrat aproape exclusiv pe Python — țări care, paradoxal, importă masiv programatori din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România.
Nu vreau să mă lansez într-o argumentare mai amplă. Argumente multiple sunt prezentate în analiza SEPI şi nu le voi relua aici, vă invit doar să le studiaţi atent.
Olimpiada nu este, cu siguranţă, măsura supremă a performanței educaționale. Vă rog însă, din nou, să citiţi cu atenţie materialul de analiză publicat de Societatea pentru Excelenţă şi Performanţă în Informatică. Veţi vedea că argumentele din această analiză nu au nicio legătură cu olimpiada şi cu olimpicii. Toate argumentele sunt pentru păstrarea unui învăţământ preuniversitar de informatică construit pe baze ştiinţifice şi psihopedagogice solide. Cu soluţii.
Am speranţa că, în ultimul ceas, argumentele noastre vor fi ascultate și înțelese, iar această programă va fi reconstruită din temelii. Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică propune o variantă de programă bazată pe o evoluție firească de la C++ la Python, valorificând fiecare limbaj în scopul pentru care este cel mai potrivit. Propunerea oferă o viziune unitară și coerentă pentru toți cei patru ani de studiu. Vă rugăm să analizați această programă — desigur, deschisă îmbunătățirilor — și să vă exprimați susținerea dacă această abordare se aliniază cu experiența dumneavoastră didactică și cu idealul educațional pe care îl promovați.
Feed-back referitor la programele şcolare poate fi transmis pe adresa de e-mail dedicată: consultare@rocnee.ro”.
DOCUMENT Propunerile integrale transmise de SEPI către MEC:
VIDEO Prezentarea programei de Informatică și TIC la Ministerul Educației și Cercetării:
DOCUMENTE Programele puse în consultare de MEC pentru disciplina Informatică (sursa):
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică militară:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clase cu predarea disciplinei informatică în regim intensiv:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii:
- Proiecție curriculară care prefigurează parcursul disciplinei pentru clasele a X-a – a XII-a:
Citește și:
Noua programă școlară la Informatică propusă de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a este supraîncărcată, atrage atenția Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică, care reclamă și folosirea exclusivă a limbajului Python
Blocați în conspect. Profilul lingvistic al noii programe școlare de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, făcut de profesoara Mădălina Chitez / Op Ed
Programa de religie – clasele IX-XII: Escape room cu simboluri religioase, expoziții și tururi virtuale, articole de presă pentru pace între oameni, folosirea AI – propuneri în proiectul de programă pentru Cultul Ortodox / Aceasta susține „reflecția critică”, dar critica doctrinei, valorilor și practicilor religioase e limitată
Profesoara Naela Costică, membru al grupului de lucru pentru programa de Biologie: Trebuie să conectăm fotosinteza cu respirația, nu le tratăm separat / Elevii trebuie să înțeleagă amenințările la adresa biodiversității și să își schimbe comportamentul față de aceasta, spune profesoara Paulina Anastasiu
Competențele pe care trebuie să le aibă liceenii la Fizică, în programa școlară lansată în dezbatere, s-au stabilit pornind de la cele trei competențe ştiințifice de bază definite de PISA, pe care ar trebui să le aibă un elev de 15 ani ca să fie „alfabetizat științific”, potrivit CEAE
Noțiuni de gramatică au fost reintroduse la liceu după 16 ani, în programa pusă în dezbatere pentru clasa a IX-a: Propoziția subiectivă, predicativă, raportul dintre cuvânt și enunț, dintre propoziție, frază și enunț
Scriitorul Radu Vancu, despre programa de Limba și literatura română: Nu există nici o competiție între contemporani și clasici pentru prezența în manuale: cei dintâi funcționează în favoarea celor din urmă / E infinit mai eficient să aduci elevii de a IX-a dinspre Cărtărescu spre Arghezi și Dosoftei
Profesorul și scriitorul Alex Goldiș, despre programa de Română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere: Includerea insistentă a cronicarilor e o alegere de ideologie și metodologie care riscă să reproducă narațiuni etnocentriste și protocroniste
EXCLUSIV Daniel David, după discuțiile de la Minister cu Luciana Antoci, consiliera premierului Bolojan care a criticat programa de română pentru liceu: Ținând cont că facem parte din același guvern, am vrut să înțeleg mai precis poziționarea domniei sale / Mai mulți dintre consilierii mei au păreri opuse celor exprimate în programa pusă în consultare / Voi lua o decizie săptămâna viitoare
Alexandru Nicolae, membru al grupului de lucru pentru programa de Limba și literatura Română: Profesorul este fundamental în cunoașterea elevilor săi, pentru că stă relativ mult cu elevii săi în sala de clasă. Dascălii buni se îndepărtează de manual și propun selecții proprii în antrenarea elevilor / Nu înseamnă că toată responsabilitatea e a profesorilor, spune coordonatoarea, Oana Fotache Dubălaru
Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Accesul la cunoaștere trebuie să fie însoțit de instrumente de analiză și de interpretare, astfel încât să formăm nu doar scriitori și filologi, ci cetățeni curioși, interesați, informați, care să aibă acces și la o altă lume decât viața de zi cu zi, cu toate problemele ei
Directoarea Raluca Răducanu: Autorii din programa de Limba și literatura română sunt niște pretexte de investigare a unui text / Elevii îi citesc pe cronicari și își formează gândirea critică
Florentina Sâmihăian, profesoară la Universitatea din București, Facultatea de Litere: Profesorii au multe căi de a deschide textul către cititor. Un fragment din „Moromeții” poate deveni un pretext pentru o reflecție despre libertate sau despre criza comunicării în familie
Trebuie să fim realiști cu propria istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin în secolul al XIX-lea, spune Alexandru Nicolae, membru al grupului care a scris programa și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, despre lipsa scriitoarelor române din recomandări
Profesoara Monica Halaszi, membră în grupul de lucru care a scris programa de Limba și literatura română de clasa a IX-a: Problematic nu e că există Slavici sau Creangă în manualul școlar, ci că nu există aproape nimic din secolul XXI lângă ei. Nimic care să îi facă pe elevi să înțeleagă că literatura este un continuum, nu o relicvă
SURSE Ministrul Daniel David a invitat-o pe consiliera premierului Ilie Bolojan, Luciana Antoci, la discuții la Ministerul Educației / Întâlnirea vine după ce Antoci a criticat dur programa de română de liceu pusă în dezbatere de Ministerul Educației
Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp / Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen
Reacție dură a consilierei de stat la Cancelaria premierului, Luciana Antoci, la programa de română de liceu pusă în dezbatere de Minister: Pare croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere / Mă alătur vocilor care pledează pentru o programă modernă, vie, flexibilă
Elevi de la C.N. Iași, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere – Sara, elevă la filologie: Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori / Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim
Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani
Profesoara Oana Chelaru-Murăruș: Este dezamăgitoare programa de limba și literatura română propusă la clasa a IX-a. Așa arăta programa în anii ’80 când eram profesoară de liceu și nu o prea respectam, făceam cum mă tăia capul
Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați
Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!
ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI
Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen
Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?
„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima
I.N.
Diana Ghimiși
Redacția
G4Media.ro
28 comments
python este interpretor de comenzi.
e clar , cineva ne vrea prosti. uite cum nenorocești o nație : vezi ca are avans și fortezi o programa care ii franeaza evoluția. cine a stabilit Python in loc de C ??
ce treabă are UNESCO cu informatica !?!
Din pacate, prea multe minti inguste atunci cand vine vorba despre viitor. Doamna Cerchez reuseste sa intrevada o problema, care va fi reala. In termeni simpli, se numeste analfabetism functional in informatica.
Cat despre AI-ul care le stie pe toate, rezultatele unui studiu amplu, realizat in colaborare cu Carnegie-Mellon University, spun ceva simplu: folosit fara cap, GenAI prosteste. Ma rog, zice, de fapt, ca distruge gandirea critica.
„Higher confidence in GenAI’s ability to perform a task is related to less critical thinking effort. When using GenAI tools, the effort invested in critical thinking
shifts from information gathering to information verification; from problem-solving to AI response integration; and from task execution to task stewardship.”
Si nu, nu o spun doar ei. O spun si cei de la Anthropic. Dincolo de rezultatele pozitive,
„The Anthropic employees also reported that they could „fully delegate” 0-20% of their work to Claude, especially „easily verifiable” or „boring” tasks.”
avem si
ruperea relatiilor interumane „Some found that more AI collaboration meant they collaborated less with colleagues”
distrugerea buclelor de invatare „When producing output is so easy and fast, it gets harder and harder to actually take the time to learn something”
Prin urmare, depide ce-ti doresti. Sa fii partener intr-un viitor in care AI joaca un rol tot mai important? Sau sa fii doar un simplu consumator, impasibil & incapabil de orice fel de inovare?
Si depinde unde vrei sa plasezi tinerii acestei tari! Omenirea nu are nevoie de multi oameni pentru a mentine un ritm al progresului. O socoteala simpla, cinica, arata ca doar circa 0.01% din populatia lumii este suficient pentru ca progresul sa-si mentina ritmul….
Sunt de acord că programa de informatică trebuia modernizată, iar introducerea Python și a OOP este un pas înainte. Totuși, nu mi se pare potrivit ca Python să fie primul limbaj pentru elevii care vin în clasa a 9-a fără nicio bază, mai ales că în gimnaziu nu se învață aproape nimic serios. C++ rămâne, după părerea mea, un limbaj ideal pentru început, pentru că îți formează o gândire tehnică solidă și face mult mai ușoară trecerea către limbaje precum Java, C# sau chiar Python.
De aceea cred că un echilibru ar fi cea mai bună soluție: clasa a 9-a axată în mare parte pe C++ pentru fundament, iar apoi trecerea treptată spre Python, care într-adevăr este viitorul și merită studiat serios. Sunt de acord cu inițiativa, dar nu cu modul în care este implementată acum. Python e binevenit, dar nu ca prim limbaj.
Din propria experienta de elev,nu cred ca e o idee buna sa schimbe programa in felul asta!O abordare cu C++ in primii doi ani,si dupa o combinatie de C++ si Python in anul 3,precum si SQL in ultimul an ar fi o solutie mai buna daca tot se vrea schimbarea asta!Bazele programarii se invata cel mai bine intr un limbaj ca si C++ ul,nici decum Python…
Realitatea este foarte simplă și noi am înțeles-o:
ați venit cu povestea asta cu Python pentru că noi in preuniversitar facem deja foarte mult in liceu și deranjează universitarii !!!
apoi v-ati dus la minister și ați găsit momentul potrivit sa strecurați asta pe ideea că astfel nu va mai fi nevoie sa se facă pe grupe și să se facă economii la buget.
foarte urat!
am întrebat AI îl sa vedem ce părere are despre asta:
Gemini:
Concluzie:
România ar trebui să folosească Python pentru a deschide ușa (accesibilitate), dar să păstreze C++ pentru a construi fundația (rigoare inginerească). Renunțarea la C++ ar produce programatori capabili să „utilizeze” unelte, dar mai puțin capabili să le „creeze” sau să le optimizeze la nivel hardware.
Claude
Concluzie finală: Menținere fermă C++
C++ trebuie menținut pentru profilul matematică-informatică. Paradoxul Python este că tocmai facilitățile sale excesive sabotează formarea gândirii algoritmice: când sortezi cu .sort(), când lucrezi cu structuri de date gata făcute fără să înțelegi implementarea, când limbajul „ghicește” ce vrei tu să faci – elevul nu mai gândește algoritmic, ci doar îmbină funcții. C++ forțează elevul să descompună problema, să gândească eficiența, să înțeleagă memoria și complexitatea – exact ceea ce înseamnă gândire algoritmică reală.
Informatica liceală de performanță nu trebuie să fie „ușoară” sau „atractivă” – trebuie să formeze discipline mentale riguroase. Python poate fi învățat ulterior în câteva săptămâni de cine stăpânește C++, dar inversul nu funcționează. Menținere C++ fără compromisuri pentru matematică-informatică.
chat gpt
C++ trebuie menținut ca limbaj principal la profilul matematică–informatică, nu din conservatorism, ci pentru că obligă elevul să lucreze riguros cu tipuri de date, structură, complexitate și, în măsura în care programa o cere, cu modelul de memorie. Python este excelent ca limbaj secundar și de proiecte, dar, folosit superficial, riscă să încurajeze un stil de „programare prin lipire de funcții” și nu prin construcție de algoritmi.
Un elev care stăpânește gândirea algoritmică în C++ poate asimila Python în câteva săptămâni; invers, tranziția este de regulă mai dificilă. Din acest motiv, pentru liceul de performanță, C++ ar trebui să rămână limbajul de bază, iar Python să fie introdus complementar, nu substitutiv.
Python e limbaj de referinta la nivel mondial in domeniul educatiei. Cei care promoveaza azi C/C++ sunt retrograzi. Nu putem sa sacrificam viitorul unor generatii de elevi doar pentru ca vreo cativa profesori vor sa se laude cu realizari la olimpiade!
C, C++ este tot un limbaj de referință la nivel mondial în aceste moment.
in orice clasament este tot în primele locuri
https://www.bairesdev.com/blog/top-programming-languages/
la nivel mondial in domeniu universitar. âpt ca la nivel de liceu algoritmica se invața pe un limbaj ce permite acest lucru. phiton se invața in facultati de catre cei care au dat admitere la informatica in C . mai mult decât atat , programarea se invața initial la nivel de pseudocod. nu s a născut nimeni invatat in algoritmica. phiton are totul ptedefinit , doar apelezi librarii SI sintaxe predefinite.
Python e limbaj de scripting, adica e proiectat sa scrii repede programe mici. In framework – urile de AI, pitonul e wrapper peste biblioteci scrise in C++.
Pitonul, microserviciile prost intelese, sunt preferate de cei care nu stiu sa scrie aplicatii, adica nu stiu cu adevarat oop, arunca si ei niste clase. Nici C++ nu este limbajul ideal pt aplicatii.
Dar nu despre asta este vorba in liceu. Acolo invata algoritmi si structuri de date. Si le prinde bine sa inteleaga cum e cu pointerii. Plus ca deja avem o infrastructura imensa centrata pe C++, cu ajutorul careia poti invata fara profesor. Dar na, reforma e centrata pe a creste nevoia de meditatii. Matematica in gimnaziu a ajuns toceala, asa ca e bine sa stii ce proprietati si formule se dau la capacitate. La romana, in clasa 7 a se face derivare…
Am și eu o zbatere pe tema programei de informatică. De fapt două:
1 – dacă tot se trece REVOLUȚIONAR (și brusc/abrupt/exploziv/necondiționat) la limbajul Python, de ce nu se pune problema la fel de urgent a pregătirii/intruirii personalului de la catedră (SIGUR că peste 90% din profii de informatică NU AU STUDIAT AȘA CEVA IN FACULTĂȚI din moment ce până in 2010-2015, python a avut o utilizare de nișă cu creștere lentă)
2- cum credeți că in clasa a 9 a, se vor descurca elevii cu conținuturi care azi se studiază abia in clasa a 11 a ??? (stivă, coadă, șiruri recurente, funcții, transmiterea de parametri)
Si m-aș bucura nespus dacă vreun decident din aria curriculară corespunzătoare, ne luminează in legătură cu ”zbaterile” mele. Și sunt sigur ”zbaterile” nu sunt doar ale mele ci ale marii majorități din domeniu
Cuvantul acesta „excelenta” imi provoaca o greata profunda. Scoala trebuie sa se asigure ca un copil poate sa aplice cunostintele dobandite in viata de zi cu zi. Excelenta se exceleaza la CEX-uri. Doamna Cerchez nu are chef sa invete un alt limbaj de programare. Are orele pregatite pentru C++ si nu are chef sa-si bata capul. Majoritatea aplicatiilor de engineering au la baza python – facil, simplu din punct de vedere sintactic, perfect pentru copii. C++ provoaca o repulsie fata de informatica. Speram ca tinerii care vor veni in locul celor care urmaresc excelenta, vor fi mai deschisi la mine. Mai am timp sa sper, avand copilul la gradinita. Felicit ministerul pentru aceasta propunere.
Cuvantul „excelență” va provoacă greață??
Judecând după modul direct in care atacați este evident că faceți parte din tabăra care a conceput această aberație de programă.
In consecință este clar care a fost gândirea și care sunt ordinele la care ați răspuns.
Mă întreb ..oare crede cineva in tara asta că cei 40+% analfabeți funcționali din Romania provin din cele câteva clase de matematică-informatică intensiv care sunt Intr un județ???
Crede cineva asta?
Eu cred că este clar ce se urmărește..ce se dorește! Distrugerea a tot ceea ce încă mai aveam bun in învățământ.
da, pentru unii strugurii sunt acrii . nu e pt toate maimuțele , excelenta asta .
și ascunderea notelor la examene și a situațiilor scolare , o procedura banala care nu are legătura cu excelenta tot greata și fiori provoacă. cum sa fie publice notele și rezultatele progeniturilor cu frunte de doua degete care trebuie bagate pe sub ușă?!?
pai cum sa-l mai angajeze mami pe baietel , programator la casa de pensii daca el saracu are frisoane cand vede cod scris in C.!?!
Eu sunt inginer, nu IT, şi am absolvit una dintre cele mai prestigioase universități din lume, TUDelft. Acolo am mâncat python pe pâine în loc de dulceață dimineața, la prânz și seara. Și îmi este esențial în ceea ce fac zi de zi. Dumneavoastra? Profesor? Când veți aplica în producție cunoștințele dumneavoastră, nu doar la nivel teoretic, „olimpiadic”, atunci putem dezbate.
enginiringul se face la majorat , mamaie !!
și sintaxa simpla cu logica zero , de unde s o invete , țațo??
sau te gandesti ca acu e ocazia sa ti lansezi progenitura cu fruntea de doua degete ??
tu sti cine este numele asta , Cerchez?!?! tu sti ce poate scafarlia femeii astea ??
Repulsia alintaturilor pleaca de la mintea ingusta , de la incapacitatea de a presta efort intelectual.
Nu e pentru toată lumea , informatica.
Voi , astia cu frunte de maimuța , vreti usor . uite ca nu merge . nu e ca la tiktok
„Are orele pregatite pentru C++ si nu are chef sa-si bata capul”
??? voi ăștia care nu sunteți în stare să învățați 3 pagini A4 și aveți întotdeauna subiectele cumpărate pe șpagă la orice concurs unde participați..voi vorbiți ??
aveți voi idee ce înseamnă să înveți un limbaj nou de programare la nivelul ăla încât să îl poți explica elevilor??
Aveți impresia că totul e ușor și simplu cum e in universul vostru pe TikTok??
rușine!
habar nu aveti ce gogoașa e ai ul.
deocamdata tot ce se a obținut e pe datorie. de aici marea disperare a firmelor ce au investit in ai : au folosit tot ce exista ca resurse informaționale , umane , energetice, tehnice și financiare și au obținut un sistem automat de raspunsuri partal halucinante care și a atins limita. mai pe scurt Altman a luat la caiet imprumuturi ca sa dezvolte ceva ce este depăsit de alte sisteme ai chinezești . in disperarea lui încearca sa vanda catre state și guverne castana fierbinte dar necoapta , numita chatgpt și sa se retragă la o ferma ..😇. intre timp , ca sa mai faca un ban , vinde spatiu de reclama . CA SA intelegeti cum sta treaba . fix ca celălalt autist de la FB .
Mulțumesc doamnei profesoare Emanuela Cerchez pentru argumentele clare și la obiect aduse în sprijinul celor care chiar vor să ajute copii să învețe să gândească.
Este dezamăgitor să vezi cum se caută justificări precum “ informatica nu înseamnă doar programare […] rigoarea limbajului Phyton… ” chiar de către unii dintre actorii principali-profesorii.
Cine nu a lucrat intensiv în cele două limbaje nu poate să diferența colosală.
Cine este sincer în a căuta informațiile corecte găsește răspunsurile!
Dumneata habar nu ai de Python cand afirmi:“ informatica nu înseamnă doar programare […] rigoarea limbajului Phyton… ” !Python este de 10 ori mai usor si mai practic decat C++!
Este un limbaj multiplatforma(ruleaza pe toate sistemele Android,Linux,etc),dar cine sta de 30 de ani in Windows respinge tot!Nu esti parinte ,esti un prof care nu vrei sa inveti mai mult la fel ca dn Cerchez care la fel a invatat niste notiuni in C++ si nu mai are chef sa predea ceva nou!Lasati si profeori tineri in sistem dornici sa predea NOUL!
E foarte bine ca invata python, e cel mai raspandit limbaj de programare, la ce va trebuie C++ , cu pointeri si alte bazaconii pe care nu le mai foloseste nimeni, cu python poti face cam orice, in plus meseria de programator o sa dispara, voi nu vedeti ce bine construieste AI-ul codul.
Bazaconii aud de la tine. AI-ul nu contruieşte foarte bine codul cam deloc, deoarece nu îl adaptează pentru necesităţi. Dacă tu ca şi programator nu ştii să citeşti o linie de cod, să o înţelegi, nu te numeşti IT-st. Dacă va dispărea meseria de programator va dispărea şi programarea, cu AI-ul vom merge înapoi. profu21
serios, microsoft foloseste 30% cod generat de ai, visualcode are integrat copilot, nu o fi perfect dar ajuta mult in taskuri simple.
Doamna Cerchez nu înţelege lumea în care trăieşte. În curând, oamenii nu vor mai scrie linii de program, ci prompturi. Deja, lucrurile mărunte sunt făcute de AI. Elevii trebuie să înveţe să scrie prompturi, nu să programeze în C++ sau în Assembly. Toate AI-urile sunt programate în Python, nu în C++, nu în C, nu în Assembly. Ce lipseşte cu adevărat din şcoala românească este un curs de stenodactilo, care s-ar putea face din clasele primare, după învăţarea alfabetului. Degeaba avem ultima tehnologie, dacă tastăm cu două degete.
In cazul asta de ce nu stam toți acasă ? oricum face AI ul tot.. nu?
Închidem școlile, rezolvam și cu bugetul și toate problemele.
Sa intelegem ca dezvoltarea programarii a ajuns la maxim prin limbajul pyton si de aici in colo nu mai e nevoie de programare ? !!! Face Ai-ul tot ?? Pentru ca elevii sa faca prompturi , nu au nevoie de dumneavoastră !
Va reamintesc ca Ai-ul nu inventeaza cod , nu gandeste in adevaratul sens al cuvântului! El a fost antrenat pe modele si drept urmare nu poate inova !
Daca va ajunge sa faca acest lucru cu siguranta nu mai are nevoie nici de om , se descurca pe cont propriu !
Nu se va descurca niciodată pe cont propriu,se va duce în cap cu un mare buf!