În 28 de manuale de gimnaziu publicate în Italia din 2010 până în 2024, apar noțiuni de propagandă rusă, arată un raport publicat de Institutul de Studii Strategice și Sociale Gino Germani din Italia, în această lună. În manuale, Ucraina este prezentată ca un „stat artificial și eșuat” sau că „Rusia are o identitate culturală puternică ce influențează și țările vecine”. Raportul de peste 60 de pagini recomandă revizuirea manualelor și dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
- De precizat că războiul din Ucraina, când Rusia a invadat țara, a început pe 24 februarie 2022, după ce aceste manuale au format deja mai multe generații de elevi.
Raportul de peste 60 de pagini analizează modul în care narațiunile strategice promovate de Federația Rusă sunt prezente în manualele de geografie pentru școlile gimnaziale din Italia, ca parte a unui fenomen mai amplu de influență ideologică rusă în Europa.
Raportul intitulat „Narațiuni strategice ruse în manualele școlilor gimnaziale italiene” a fost realizat de Massimiliano Di Pasquale, jurnalist șeful Observatorului Ucrainei la Institutul de Științe Sociale și Studii Strategice Gino Germani, și Iryna Kashchey, jurnalistă din Ucraina.
Autorii susțin că propaganda rusă urmărește să modifice percepțiile geopolitice ale elevilor din Vest, în contextul unui război cognitiv.
Au fost analizate 28 de manuale publicate între 2010 și 2024, iar autorii au identificat șase narațiuni strategice ruse dominante. Multe informații nu sunt actualizate și prezintă Ucraina ca pe un stat înapoiat cu probleme economice, mai spun autorii.
Exemple din manuale de gimnaziu de istorie și geografie din Italia
- Ucraina este prezentată ca un „stat artificial și eșuat”.
- Anexarea Crimeei este prezentată drept o „reunificare” voluntară cu Rusia.
- Războiul din Donbas apare ca un „conflict intern” fără implicare militară rusă.
- Kievul este descris drept „leagănul națiunii ruse”.
- Se promovează ideea unei „regiuni ruse” care include Ucraina, Moldova și statele baltice.
- Europa de Est este descrisă exclusiv ca parte a „culturii ruse”, ignorând identitățile naționale distincte.
Exemple concrete sunt extrase din manualele „La geografia per tutti” (Zanichelli, 2018) și „Ti racconto il mondo” (Le Monnier, 2019), unde se menționează că Ucraina ar avea o suprafață mai mică (excluzând Crimeea), că limba ucraineană nu este menționată printre limbile slave, iar conflictele sunt prezentate ca tensiuni etnice interne.
„În manualul «Ti racconto il mondo» se poate citi că «Rusia are o identitate culturală puternică ce influențează și țările vecine» și că «Europa de Est are un mediu natural similar și culturi înrudite».” (pag. 10)
Raportul menționează că „războiul cognitiv se bazează pe manipularea percepțiilor, gândurilor și comportamentelor individuale și colective prin utilizarea de informații manipulate, conținuturi media și narațiuni înșelătoare” (pag. 3).
Italia este considerată de autori, deosebit de vulnerabilă la această influență din mai multe motive: existența unui filorusism istoric, influența Partidului Comunist Italian în perioada Războiului Rece, prezența unor curente ideologice simpatizante cu Rusia, și lipsa unei expertize academice solide în domeniul Europei de Est și al spațiului ex-sovietic.
„Marea majoritate a textelor sunt de fapt, conștient sau inconștient, organice imaginii Rusiei care s-a consolidat în țara noastră în ultimii 80 de ani. O imagine pe care Moscova a construit-o de-a lungul timpului cu mare îndemânare, lucrând adânc în mintea italienilor și prin crearea unor mituri colective. Gândiți-vă, de exemplu, la mitul al URSS ca stat care promova pacea sau la cel al marii culturi ruse. Le găsim și în unele dintre aceste cărți”, spun autorii.
Aceste prezentări „contribuie la consolidarea în imaginarul colectiv al elevilor italieni a unei narațiuni strategice coerente cu viziunea Kremlinului” (pag. 12), mai spun autorii raportului.
Recomandările finale ale studiului includ revizuirea manualelor, introducerea unor criterii de validare istorică și geopolitică a conținuturilor și dezvoltarea gândirii critice a elevilor în raport cu dezinformarea.
Concluzia studiului este că narațiunile strategice ruse reprezintă „o amenințare subestimată la adresa formării democratice a noilor generații europene.” (pag. 14)
În plus, „pentru a consolida democrația în țara noastră, este extrem de important să conștientizăm generațiile tinere cu privire la experiența totalitară a secolului XX și la riscurile unor posibile noi forme de totalitarism în viitor”, mai spun autorii.
Diana Ghimiși
Redacția
Matei Pop
Costin Ionescu
Mihai Peticilă