Radu Szekely, consilierul ministrului Educației: A spune că ARACIP nu are corespondent în Finlanda este un neadevăr

1.355 de vizualizări
Foto: Gov.ro
A spune că ARACIP nu are corespondent în Finlanda este un neadevăr, susține consilierul ministrului Educației, Radu Szekely, în replică la articolul scris de EduPedu.ro pe baza răspunsului oferit de Ambasada Finlandei în România, conform căruia Finlanda nu are o instituție asemănătoare Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar – ARACIP, care să acorde școlilor acreditări, autorizări și să facă în același timp și evaluări ale unor standarde de calitate.

„Există o agenție guvernamentală de evaluare a educației în Finlanda. Este o unitate a Agenției Naționale pentru Educație, agenție care în ansamblu face, într-adevăr, mult mai multe decât evaluarea școlilor, dar această unitate se ocupă de standarde de evaluare – acum inclusiv pentru școlile din afara țării care adoptă principiile educației finlandeze. Deci a spune că ARACIP nu are corespondent în Finlanda este un neadevăr. Nu are corespondent în forma în care exista până acum, dar reformarea ei tocmai într-acolo vrea să o ducă”, a scris Radu Szekely în mesajul trimis EduPedu.ro.

Szekely a oferit și link spre site-ul acestei instituții – https://www.oph.fi/en/about-us/organisation-finnish-national-agency-education. Site-ul în limba engleză ar fi acesta: https://karvi.fi/en/.

  • Notă: Edupedu.ro menționase în articolul inițial agenția la care face trimitere Radu Szekely, inclusiv linkul către site-ul acesteia, semnalând asemănări și deosebiri semnificative între aceasta și ARACIP. Instituția e prezentată inclusiv în prezentarea Ambasadei Finlandei.

Reamintim că ministrul Educației a declarat, după aprobarea reorganizării instituției, prin hotărâre de guvern, că “modul de organizare propus astăzi al Agenției ține seama atât de practicile internaționale, de modele din state cu sisteme avansate de educație precum Marea Britanie, Olanda, Franța sau Finlanda și va mai ține seama, de asemenea, de obiectivele și concluziile proiectului România Educată”, a spus, miercuri, ministrul Cîmpeanu, afirmația fiind reluată și într-un comunicat de presă al Ministerului Educației.

  • Joi, într-un interviu pentru DCNews.ro, ministrul Cîmpeanu a enumerat din nou aceleași țări, inclusiv Finlanda, unde, potrivit informațiilor oficiale detaliate mai jos, sistemul este puternic descentralizat. Demnitarul a arătat că în sistemele avansate de educație agențiile de tip ARACIP s-ar afla în coordonarea Ministerului Educației. Lucru care se întâmplă și în România, încă din 2005, a spus el, fără să facă trimitere la elemente care impuneau schimbările aplicate. Declarația ministrului: “În România, în UK, în Franța, în Finlanda, în Olanda, în state cu sisteme de educație avansată, aceste agenții de asigurare a calității în învățământul preuniversitar funcționează în coordonarea Ministerului Educației. Spre deosebire de ARACIS, care beneficiază de independența, autonomia precizată în Constituție, în domeniul universitar (…) ARACIS nu este în coordonarea Ministerului Educației, ARACIP este, în orice stat, în coordonarea Ministerului Educației. Așa a fost și până acum, din 2005, de la înființare”.

În Finlanda, țară declarată de ministrul Cîmpeanu și de minister drept model pentru schimbările de la ARACIP, nu există o instituție echivalentă, după cum reiese dintr-o descriere a sistemului finlandez, prezentată de Ambasada Finlandei la solicitarea Edupedu.ro.

Astfel, în statul nord-european, unde există o puternică descentralizare în învățământ, municipalitățile sunt cele care joacă un rol-cheie în evaluarea calității. Proceduri de acreditare similare celor din România nu există, iar pentru autorizații rolurile-cheie aparțin guvernului și, din nou, municipalității.

O autoritate independentă de evaluare există, dar, pe lângă unele atribuții precum sprijinirea școlilor în “chestiuni de evaluare și management al calității”, are atribuții substanțial diferite de cele ale ARACIP, inclusiv evaluări privind rezultatele învățării sau auditarea învățământului superior.

Descrierea sistemului finlandez, transmisă de Ambasada acestei țări la București:

“Municipalitățile sunt responsabile cu sistemul școlar și preșcolar, deci deciziile pe teme precum înființarea școlilor (publice) sunt luate la nivel municipal. Tot municipalitățile evaluează calitatea educației și au responsabilitatea de a participa la evaluări externe precum cele derulate de Centrul Finlandez pentru Evaluarea Educației (FINEEC). În Finlanda nu există un proces de acreditare al școlilor și grădinițelor și nici inspectorate școlare, cum este cazul în România.

FIINEC este o autoritate independentă care își desfășoară activitatea ca unitate separată a Agenției Naționale Finlandeze pentru Educație. FINEEC este responsabilă cu evaluarea sistemului de educație timpurie, de educație și formare. Evaluările FINEEC acoperă întreg sistemul de educație, de la educația timpurie la învățământul superior. Evaluările FINEEC furnizează informații și recomandări de dezvoltare pentru procesul decizional și activitățile de dezvoltare la nivel local, regional și național, precum și pentru comparații internaționale. Activitățile de evaluare includ evaluări naționale privind rezultatele învățării, evaluări tematice și sistemice și evaluări ale sistemelor de calitate, inclusiv activități de audit pentru instituțiile de învățământ superior. FINEEC susține, totodată, furnizorii de educație timpurie, educație și formare, precum și instituțiile de învățământ superior în chestiuni de evaluare și management al calității.

În ceea ce privește școlile private, pentru a stabili o școală privată în Finlanda este nevoie de permisiunea guvernului și de un acord cu municipalitatea, deoarece municipalitățile sunt responsabile cu organizarea sistemului școlar în această țară. Școlile private nu sunt larg răspândite în Finlanda (mai puțin de 80 de școli private din peste 3.000 de școli) și sunt în mare măsură operate conform acelorași principii precum școlile publice (inclusiv absența tarifelor). 

În privința grădinițelor: municipalitățile sunt responsabile cu asigurarea grădinițelor. În plus, particulari pot înființa grădinițe, dar trebuie să informeze municipalitatea și municipalitatea verifică locația și condițiile de acolo. Autoritățile de supraveghere pentru educația timpurie sunt Agențiile Administrative Regionale de Stat și Autoritatea Națională de Supraveghere pentru Sănătate, în cazul grădinițelor, precum și municipalitățile, în cazul grădinițelor private.(Legea Educației Timpurii – în engleză)”.


3 comentarii
  1. Poate dl consilier RS nu a înțeles prea bine explicațiile (f clare ) ale Ambasadei Finlandei privind chestiunea în sine! O citire simplă a informațiilor transparente privind sistemul finlandez (s-a scris și s-a vorbit exagerat de mult, în stil românesc..) relevă clar diferențele!
    Pentru a merge pe aceeași traiectorie – de a crea ceva similar cu Finlanda- ar fi necesar un CONSENS național prin care într-un timp determinat (delta T) să se creeze condițiile necesare unei evoluții concrete ale sistemului preuniversitar de la INSPECȚIE la EVALUARE și la AUTOEVALUARE! Dublate de o descentralizare profundă ! Aproape imposibil în entropia abordărilor educaționale prezente în România ( ase citi dezordinea aproape maximă…) Dl Consilier nu are cunoștinețele și nici expertiza necesară de a emite astfel de afirmații bulversante ! a demonstrat-o din plin!
    Mai departe? Repetăm, o simplifcare consistentă ar fi ”coborârea” autorizării și acreditării la nivelul inspectoratelor școlare, prin corelarea lor cu avizul conform pentru rețeaua școlară!
    O agenție INDEPENDENTĂ alcătuită din experți în EVALUARE ar putea să efectueze activități de evaluare a calității ÎN SISTEM pe baza unor standarde atent, f atent concepute ….
    Mai este mult până departe!
    PS. Ar fi mult mai bine dacă dl consilier nu ar lansa în spațiul public idei despre domenii pe care nu le stăpânește…

  2. Din pacate, INTRODUCEREA “A spune că ARACIP nu are corespondent în Finlanda este un neadevăr, susține consilierul ministrului Educației, Radu Szekely, în replică la articolul scris de Edupedu.ro pe baza răspunsului oferit de Ambasada Finlandei în România, conform căruia Agenția Română pentru Asigurare Calității în Educație nu are o instituție asemănătoare, care să acorde școlilor acreditări, autorizări și să facă în același timp și evaluări ale unor standarde de calitate.” INCLUDE ERORI REGRETABILE SI IMPORTANTE de exprimare scrisa … Graba strica treaba! Cui sa “multumesc” ??
    1.”Agenția Română pentru Asigurare Calității în Educație” este doar ARACIP – Agenția Română pentru Asigurare Calității în Invatamantul Preuniversitar…
    2. “…. nu are o instituție asemănătoare, care să acorde școlilor acreditări, autorizări și să facă în același timp și evaluări ale unor standarde de calitate.” Cum sa aiba ARACIP o alta institutie daca ea insasi, prin OG 75/2005 a fost abilitata sa faca asa ceva? Iar evaluarea este a scolilor si a altor unitati de invatamant cu privire la modul in care acestea respecta asa-zisele “standarde de calitate” (de fapt niste referentiale/ cerinte stabilite din birou de birocratii Ministerului Educatiei, fara consultarea celor ce ar trebui sa le respecte/ aplice, uneori si fara relevanta pentru calitatea educatiei vazuta de beneficiarii acesteia!!!)…
    Solicit din nou discutarea continutului OG 75-2005 si in cadrul EDUPEDU daca autorii, Legislativul si Executivul par sa fie total ignoranti in materie de asigurarea calitatii, de terminologia, practicile proactive, cerintele si referentialele existente pe plan mondial… Nu era nevoie de costisitorul simulacru CONTRAPRODUCTIV al asigurarii calitatii in educatia romaneasca introdus fara responsabilitate de OG75-2005 (ce dureaza deci de 17 ani !!) care, de fapt, pe langa monstruoasa si inutila birocratie aferenta, a indepartat complet cadrele didactice, elevii/ studentii si parintii acestora de practicile PROACTIVE si BENEFICE ale realei asigurari a calitatii din mediul de afaceri (din care chiar ministrii educatiei din UE au recomandat universitatilor europene sa se inspire – sfaturile acestora fiind insa respinse in 2004, cu suficienta si aroganta, de autorii diletanti ai OG-75/2005 pe baza principiilor dambovitene nemuritoare “las-ca merge si asa”, “stim noi mai bine”, etc…. Pana cand?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like
caldura calorifer

Prețul facturat pentru căldura furnizată în unitățile de învățământ din municipiu Tulcea este cu 78% mai mare decât cel de anul trecut / Primăria trebuie să suporte facturi de aproape 11 milioane de lei din bugetul local

Costurile de funcţionare a unităţilor de învăţământ din municipiul Tulcea vor creşte anul acesta cu aproape 3 milioane de lei, față de 2021, pe fondul creșterii prețurilor la utilități. Suma…
Vezi articolul

Bacalaureatul va avea o nouă probă: ”creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini”. Materiile propuse de ministru pentru fiecare tip de Bac

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a anunțat o nouă schemă de materii pentru examenele naționale de Bacalaureat. Bacalaureatul pentru studiile teoretice (științe), cel pentru studiile socio-umaniste și cel pentru studii vocaționale…
Vezi articolul

Zeci de profesori și elevi protestează în fața Colegiului Național „Gheorghe Șincai” pentru a nu fi evacuați. Ministrul Educației și primarul Sectorului 4 au venit la fața locului și au dat asigurări că liceul nu va fi relocat în acest an școlar

Zeci de profesori și elevi protestează din nou, vineri, în fața Colegiului Național „Gheorghe Șincai” pentru a nu fi evacuați din clădire, așa cum dorește Primăria Sectorului 4, pentru a…
Vezi articolul

România are înregistrați, oficial, 105.000 tineri ieșiți din școală și fără loc de muncă, în pofida sutelor de milioane de euro alocați pentru ei din fonduri europene. Valorile reale, considerabil mai mari – europarlamentarul Cristian Ghinea

România are 105.000 de tineri care au ieșit din școală, dar nu au un loc de muncă, “înregistrați oficial în bazele de date ale statului (circa un sfert din numărul…
Vezi articolul