Raluca Turcan: Cei mai vulnerabili sunt copiii din familii monoparentale sau din familii cu foarte mulți copii. Acei copii intră în sistemul de educație. Întrebarea este: resursele pe care noi le vedem pentru copii, pentru sistemul de educație în general, ajung și la toți acei copii? Răspunsul meu ca ministru al Muncii este că nu

2.530 de vizualizări
Foto: gov.ro
„Finanțarea educației nu poate fi privită separat de calitate și echitate în educație. (…) În sistemul de educație intră copii care au șanse diferite și acces diferit la sistemul de educație”, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan, în cadrul evenimentului “Costul educației: Investiție, randament, impact”, pe baza unui studiu realizat la solicitarea Fundației World Vision România.

Raluca Turcan a precizat că împreună cu ministrul Educației vor să întărească învățământul profesional: „În parteneriat cu ministrul Educației, unul dintre proiectele pe care l-am avut și înainte și îl am și acum, este întărirea învățământului profesional, ca să nu mai fie văzut ca debușeu pentru nereușită, ci pur și simplu un culoar pe care poți să mergi și să ai în perspectivă așteptarea unei profesii bine plătite, fără să mergi pe calea academică”.

De asemenea, ministrul Muncii a subliniat importanța parteneriatului între mediul de afaceri și sistemul de învățământ: „Pentru cei care urmează calea academică, parteneriatul între mediul de afaceri și sistemul universitar este vital, pentru că riști ca uneori din această preocupare de menținere a catedrelor, de materii de studii, de sisteme de evaluare, să vezi că mediul de afaceri nu primește ceea ce are nevoie la modul real, pentru a-și dezvolta investițiile”.

„În ceea ce privește competențele digitale ale tinerilor între 16 și 24 de ani, România se află la 56%, față de media europeană de 80%. La nivelul întregii populații, competențele digitale sunt 10%, în timp ce la nivel european sunt de 33%”, a spus Raluca Turcan.

Aceasta a mai precizat că au fost identificate aproape 50 de meserii noi care răspund evoluțiilor din IT și digitalizare: „Asta înseamnă meserii noi, calificări noi, pe care noi începem să le pregătim prin actualizarea codului ocupațiilor din România, unde deja am identificat aproximativ 100 de meserii noi, din care 50 de ocupații vin să răspundă evoluțiilor din domeniul IT și digitalizare, de exemplu: analist de testare software, auditor de securitate cibernetică, investigații digitale, expert în securitate cibernetică – sunt meserii noi. Iar pe altele care nu se mai folosesc de ani de zile, de cel puțin 9 ani de zile, le scoatem din codul ocupațiilor, pentru că nu are rost să focalizezi resurse pe lucruri care nu mai au legătură cu piața muncii”. 

Aceasta a adus în atenție și numărul persoanelor șomere din România: „În momentul de față, în România avem o solicitare de aproximativ 480.000 de locuri de muncă, avem șomeri înregistrați indemnizați sau neindemnizați aproximativ 263.000, ceea ce înseamnă că există un gol de 200.000 de oameni de care mediul de afaceri are nevoie, dar nu-i găsește”.

Declarația completă:

Raluca Turcan: ”Dacă tot subiectul principal a fost finanțarea educației, vă spun din punctul meu de vedere, finanțarea educației nu poate fi privită separat de calitate și echitate în educație, pentru că altfel ne uităm doar la cifre care sunt din ce în ce mai bune, dar problema este: acele cifre se dispersează în societate echitabil, sunt la model real sprijin pentru cei care participă la întregul sistem de educație?

Dacă mă uit la partea de asistență socială și la aceste nivele pe care vi le-am spus: înainte de sistemul de educație, suport pe sistemul de educație și post-sistemul de educație, pot să confirm și să întăresc ideea că există un clivaj uriaș între ceea ce se pregătește în sistemul de educație și ceea ce iese din sistemul de educație, este o fractură între ceea ce se predă și ceea ce așteaptă piața muncii. De aceea, în parteneriat cu ministrul Educației, unul dintre proiectele prioritare pe care l-am avut și înainte și îl am și acum, este întărirea învățământului profesional, ca să nu mai fie văzut ca debușeu pentru nereușită, ci pur și simplu un culoar pe care poți să mergi și să ai în perspectivă așteptarea unei profesii bine plătite, fără să mergi pe calea academică.

De asemenea, pentru cei care urmează calea academică, parteneriatul între mediul de afaceri și sistemul universitar este vital, pentru că riști ca uneori din această preocupare de menținere a catedrelor, de materii de studii, de sisteme de evaluare, să vezi că mediul de afaceri nu primește ceea ce are nevoie la modul real, pentru a-și dezvolta investițiile.

Eu afirm lucrurile acestea, pentru că în acest mandat am stat de vorbă cu mii de angajatori și angajați, tocmai pentru a vedea cum orice investiție în educație, mai mică sau mai mare, într-un final ajunge în piața muncii și piața muncii ajunge la rândul ei să fie din ce în ce mai bine plătită, mai atractivă și mai competitivă. Am avut o perioadă în care România a beneficiat de avantaj competitiv prin plata flotei de muncă, adică forță de muncă ieftină, veneau investitorii, dezvoltau mai multe locuri de muncă și în felul acesta câștiga toată lumea, și oamenii care nu erau adaptați, să spunem, pentru competiția internațională, îți găseau loc de muncă în țară, veneau investiții și România supraviețuia din punct de vedere economic. 

Acum, această competiție globală și costul din ce în ce mai ridicat al forței de muncă, pe bună dreptate necesar, ajunge ca România să mai poată să se satisfacă cu locuri de muncă prost plătite și pol de investiție în care forța de muncă slab plătită devine avantaj. (…) Locurile de muncă trebuie să fie din ce în ce mai bine plătite, pentru că altfel ai migrația forței de muncă, ai o slabă performanță, pentru că oamenii nu sunt motivați și ai o fluctuație a forței de muncă, care pune în pericol angajatorii.

Aș vrea să mai spun un lucru. Cine intră în sistemul de educație? Intră copii care au șanse diferite și acces diferit la sistemul de educație. Din nefericire, un copil ajunge la rândul lui susținător de familie în viața activă sau în afara pieței muncii, și ulterior o persoană vârstnică de peste 65 de ani. Dacă noi nu ne dozăm bine eforturile acum, exact cum demonstrează și studiul dumneavoastră, ajungem ca toate cheltuielile sociale să fie din ce în ce mai împovărătoare. (…)

Ce am făcut noi pentru această componentă extrem de importantă: studiul dumneavoastră arată foarte curat faptul că o persoană cu studii primare, gimnaziale ajunge să câștige mult mai puțin și, evident, beneficiul statului, al familiei este mic, în comparație cu o persoană absolventă de studii superioare. În parteneriat cu Ministerul Educației, una dintre primele măsuri pe care am căutat-o a fost pentru cei care sunt în asistență socială, dar pot munci, însă nu au nivelul de educație necesar pentru a intra în pe piața muncii, să oferim posibilitatea de cursuri ”A doua șansă”, să le plătim transportul, să prelungim asistența socială cu încă 6 luni pentru cei care îți găsesc loc de muncă astfel încât să fie în permanență încurajați să intre pe piața muncii. Asistența socială a fost privită ani la rând, din nefericire, doar printr-o lupă politicianistă, ca un rezervor de manipulare, și în niciun caz ca o situație ce trebuie gestionată corect, în sensul în care să dai sprijin celor care într-adevăr cu pot să se dezvolte singuri și să-i încurajezi să iasă din asistență socială pe cei care pot să-și ia viața în propriile mâini. (…)

Cei mai vulnerabili sunt 65+, deci vârstnici, eventual cu dizabilități și copiii din familii monoparentale sau din familii cu foarte mulți copii. Acei copii intră în sistemul de educație. Întrebarea este: resursele pe care noi le vedem pentru copii, pentru sistemul de educație în general, ajung și la toți acei copii? Răspunsul meu ca ministru al Muncii este că nu, și merg în teritoriu și de aceea, pe fonduri europene, pe partea de incluziune și dezvoltare socială, pe partea de parteneriat în servicii sociale cu societatea civilă, încercăm să dezvoltăm programe de sprijin pentru copiii din comunități dezavantajate din nuclee de sărăcie acută, și România are nuclee de sărăcie acută.

Și mergând mai departe, cei din asistența socială au primit acest ghidaj din partea noastră. Întrebarea este evidentă pentru toată lumea, pentru ce se pregătesc. Atât timp cât nu ai un anumit nivel de educație, pregătirea ta nu poate să fie decât pe un nivel de calificare mic sau redus și mediu. Aici, pregătim dezvoltarea unei platforme, în care tot ceea ce înseamnă calificare redusă sau medie să fie cuantificată la nivel național și cursurile pe care, o agenție pe care noi o avem în subordine, dar care până acum nu și-a dovedit menirea, ANOFM-ul, să fie focalizate exact pe aceste cursuri de pregătire cu un nivel de calificare redus.

După aceea, aceste cursuri de calificare pe care noi le oferim prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă trebuie adaptate noilor cerințe de pe piața muncii. România se dezvoltă, intră într-o competiție internațională, nu mai poți să mergi doar cu dulgheri și cu tâmplari, cu toate că este o meserie foarte bine plătită în străinătate, dar apar meserii ale viitorului, pe care dacă noi nu le acceptăm și nu le pregătim, o să ne prindă viitorul nepregătiți.

Vreau să vă dau niște cifre. În ceea ce privește competențele digitale ale tinerilor între 16 și 24 de ani, România se află la 56%, față de media europeană de 80%. La nivelul întregii populații, competențele digitale sunt de 10%, în timp ce la nivel european sunt de 33%. Asta înseamnă meserii noi, calificări noi, pe care noi începem să le pregătim prin actualizarea COR-ului (Clasificarea ocupațiilor din România), unde deja am identificat aproximativ 100 de meserii noi, din care 50 de ocupații vin să răspundă evoluțiilor din domeniul IT și digitalizare, de exemplu: analist de testare software, auditor de securitate cibernetică, investigații digitale, expert în securitate cibernetică, sunt meserii noi. Iar pe altele care nu se mai folosesc de ani de zile, de cel puțin 9 ani de zile, le scoatem din codul ocupațiilor, pentru că nu are rost să focalizezi resurse pe lucruri care nu mai au legătură cu piața muncii.

Noi mai avem o provocare uriașă. Dacă educația este cu o calitate scăzută, atunci oamenii care nu reușesc prin sprijinul companiilor, al organizațiilor non-guvernamentale, al familiilor, ajung să meargă spre șomaj, spre asistență socială, sau dacă intră pe piața muncii să aibă o salarizare slabă, să aibă un comportament slab în raport cu angajatorii, pentru că nu își pot negocia contractul de muncă, ajung să accepte plata la gri sau plata chiar la negru, pentru că nu au această forță în raport cu angajatorul din cauza proastei educații sau din cauza lipsei de educație și a slabelor calificări. Ce este mai grav este migrația forței de muncă, România confruntându-se cu flagelul pe care îl conștientizăm cu toții de migrația forței de muncă.

La aceste vulnerabilități cronice pe care am ajuns să le avem în aceste două domenii cheie – sistemul de educație și piața muncii – doar o conexiune reală reală între piața muncii și sistemul de educație ne poate ajuta. Am spus de întărirea învățământului profesional dual, am vorbit despre partea de calificări, care trebuie să fie în permanență la nivelul cerințelor angajatorilor, dar nu mai puțin important este unde se întâlnesc aceste așteptări, cei care vor să între în piața muncii și cei care au nevoie de forță de muncă. În momentul de față, în România avem o solicitare de aproximativ 480.000 de locuri de muncă, avem șomeri înregistrați indemnizați sau neindemnizați aproximativ 263.000, ceea ce înseamnă că undeva există un gol de 200.000 de oameni de care mediul de afaceri are nevoie, dar nu-i găsește (…)

Dacă nu reușim să facem acest cuplaj între sistemul de educație, un sistem de educație în care resursa să fie focalizată pe calitate și pe echitate, cu privire pe termen lung spre pe piața muncii, și ceea ce se întâmplă la modul real pe piața muncii și ceea ce așteaptă angajatorii de la noi, nu vom ajunge decât ca peste câțiva ani să tragem linie și să constatăm că a trecut timpul peste noi. Acest cuplaj se poate realiza și în spațiul digital. Pe Planul Național de Redresare și Reziliență avem o investiție solidă pe partea de digitalizare (…) tocmai ca întâlnirea dintre cerere și ofertă să se realizeze. În felul acesta, România să poată să devină o țară competitivă din toate perspectivele pe care le poate avea: educație, forță de muncă, forță de muncă bine plătită, mediul antreprenorial, dezvoltare investițională.”

Declarațiile, în video, de la 1:18:20:

7 comentarii
  1. Așa se întâmplă când sunt aleși proștii (doar votați, fără examen)!
    Ce pretenții să avem de la cei care ajung în funcții pe minciuni, promisiuni și pile, ci nu evaluați?

  2. Raluca Turcan nu are în fișa postului să spună ceea ce știm toți, chiar dacă nu suntem miniștri, ci trebuie să acționeze pentru rezolvarea problemelor. Dacă treaba unui ministru este să constate neajunsurile și să arate compasiune, am putea fi ministru oricare dintre cetățenii României. Cu rezultate cel puțin la fel de bune. Adică nule sau un pic mai mult decât zero.

  3. Rezultatul se vede ,voi politicienii sunteti rezultatul invatamantului de calitate.Presedintele este profesor si cum este lenes ,neimplicat,superficial,lipsit de empatie,…..

  4. Ce stie stimabila doamna ministru ? Da zi de zi dovezi nenumarabile ca nu pricepe ce e in lumea asta. Cum e posibil ca un om cu un astfel de stil de gandire sa “comande” ce să se “execute” in continuare.
    Vai de lumea in care vom trai…

    1. Nu am avit rabdare sa citesc ,,cearsaful”, dar primul meu gand a fost ca repetentii din scoala au ajuns sa fie sefi ai clasei politice.
      Turcana este o ,,habarnista” pe care doar Citu o mai accepta. Si Tatuca o tolereaza pentru ca-i de la el din burg. In rest, .,….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dezvoltarea copiilor în creșă și la grădiniță: Care sunt indicatorii pe care îi vor urmări educatoarele, prin noile fișe de progres al copilului cuprinse în curriculumul de grădiniță

Noul curriculum pentru creșă și grădiniță schimbă și fișele în care educatoarele trebuie să completeze modul în care evoluează copiii, în perioada în care îi au în grijă. La creșă,…
Vezi articolul

DOCUMENT Regulile pentru deschiderea și funcționarea școlilor. Ordinul comun a fost făcut public nesemnat. Cîmpeanu: Îl vom putea semna când CNSU va abilita cei doi miniștri pentru asta

Regulile pentru deschiderea și funcționarea școlilor prevăzute de ordinul comun al miniștrilor Educației și Sănătății au fost făcute publice. Ministerul Educației a pus documentul oficial la dispoziția presei. Ministrul Educației…
Vezi articolul