România trebuie să consolideze rezultatele educației și inovația pentru a putea continua progresele înregistrate până acum – acesta este unul dintre mesajele-cheie transmise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în Raportul privind Economia României 2026, publicat luni. În document, organizația, la care România este în curs de aderare, insistă asupra importanța investițiilor din educație pentru economie, pentru piața muncii și pentru a putea face față competiției globale. Și arată că, deși implementarea reală a reformelor în educație și creșterea finanțării pentru cercetare ar avea impact negativ asupra PIB pe termen mediu, efectul pozitiv va fi mult mai puternic pe termen lung.
Printre recomandările și analizele privind situația economică a României în acest moment, documentul „OECD Economic Surveys: Romania 2026” propune, la capitolul „Evoluții macroeconomice și provocări privind politicile”, o estimare, ca procent din PIB, a impactului pe care l-ar avea pe termen mediu o serie de reforme structurale pe care organizația le consideră de importanță majoră. În continuare, analiza oferă și o estimare – tot ca procent din PIB – a efectului pozitiv pe termen lung (în zece ani și până în 2060) pe care acele măsuri l-ar avea asupra economiei.
Astfel, simularea OCDE, cu instrumentele proprii organizației, arată că programele de reformă și cele fiscale ale României ar duce, dacă sunt aplicate, la un impact bugetar pozitiv, de +3,1% din PIB. Și aceasta, luând în calcul și măsuri cu efect negativ asupra bugetului. Printre acestea sunt incluse:
- Implementarea reformelor destinate creșterii rezultatelor educaționale – ar costa 1% din PIB
- Creșterea finanțării de la buget pentru cercetare și acordarea de stimulente fiscale pentru afaceri – ar costa statul doar 0,2% din PIB
- Extinderea învățării pe tot parcursul vieții, a competențelor digitale și a politicilor active pe piața muncii – ar înseamna o cheltuială de doar 0,2% din PIB
Pe termen lung, însă, OCDE apreciază că aceste măsuri ar avea impact potențial masiv, iar în orizontul 2060 implementarea adecvată a reformelor din educație (ce presupun reducerea decalajelor în rezultatele învățării față de media OCDE până în 2040) ar avea cel mai mare impact pozitiv dintre toate măsurile luate în calcul.
Astfel, potrivit analizei OCDE:
- Implementarea reformelor din educație ar avea pe o perioadă de 10 ani un efect de +0,6% din PIB, iar în orizont 2060 ar avea un efect de +3% din PIB (cel mai mare spor determinat de toate reformele luate în calcul)
- Creșterea cheltuielilor totale pentru cercetare-dezvoltare cu doar 0,2% din PIB ar avea în 10 ani un impact de +0,6% din PIB, iar până în 2060 de +1,8%
- Întărirea sistemului de educație și îngrijire timpurie, cu o alocare de 0,5% din PIB, ar avea pe o perioadă de 10 ani un efect pozitiv de +0,6% din PIB, iar în orizont 2060 – de +1,1% din PIB
Efectele întăririi educației ar fi, astfel, mai mari decât cele determinate de cadrul de reglementare și întărirea mediului de afaceri (efect de +2,8% din PIB până în 2060), decât creșterea participării la piața muncii (+2,6% din PIB) și de aproape 3 ori mai mare decât întărirea măsurilor anticorupție și a cadrului de integritate (+1,3% din PIB).
4 mesaje-cheie pentru economia României. Unul dintre ele: întărirea rezultatelor educației
Raportul OCDE trece în revistă o serie largă de probleme în domeniul educației cu care se confruntă România și care au fost semnalate, de-a lungul anilor, atât de această organizație, cât și de analizele Comisiei Europene – de la situația învățământului timpuriu până la slaba participare la studii superioare și la învățarea pe tot parcursul vieții, situația tinerilor care nici nu învață, nici nu muncesc (NEET) sau alinierea între educație și piața muncii.
Și, de la bun început, organizația internațională transmite punctual 4 mesaje-cheie care ar trebui să răzbată din acest raport, dintre care 2 fac trimitere directă la educație:
- Unul legat de eficientizarea cheltuielilor bugetare și creșterea bazei de impozitare
- Unul legat de reprezentarea tinerilor cu nivel redus al competențelor, a femeilor și a vârstnicilor pe piața muncii – situație în care educația este considerată de OCDE esențială
- Adaptarea la schimbările climatice
- Unul legat de susținerea efectului de propagare a cunoștințelor și tehnologiei, pentru care, din nou, educația – dar și inovația – sunt considerate esențiale, alături de chestiuni precum lupta anticorupție sau sprijinul pentru mediul de afaceri
Cele două mesaje-cheie ce fac trimitere la Educație, pe larg:
1. „Tinerii cu nivel scăzut al competențelor, femeile, vârstnicii rămân sub-reprezentați pe piața muncii. Creșterea participării lor cere o educație mai bună, servicii accesibile de îngrijire a copiilor, politici incluzive de angajare și rezultate mai bune în domeniul sănătății, pentru a susține integrarea lucrătorilor vârstnici”
- Neimplicarea tinerilor în activități economice este mai ridicată decât în majoritatea țărilor OCDE – iar pentru a soluționa această provocare este nevoie de îmbunătăți cuprinzătoare în tot sistemul de educație, de la extinderea educației timpurii la învățământul profesional și tranziția în câmpul muncii.
2. „România a făcut progrese solide în sensul integrării globale. Pentru a susține efectul de propagare a cunoștințelor și tehnologiei și pentru a avansa pe lanțul valoric, ar trebui să întărească inovația, adopția tehnologiilor digitale, rezultatele educației și dinamismul în afaceri. Implementarea eficientă și monitorizarea măsurilor anticorupție rămân, de asemenea, elemente-cheie în sprijinul mediului de afaceri”.
- Pentru activitățile cu valoare adăugată mare către care are nevoie să se îndrepte economia, forța de muncă trebuie echipată cu o serie de competențe avansate, iar pentru aceasta este esențială implementarea reformei din educație. Scopul: să fie realizată o creștere reală a celor care urmează mai multe studii, să scadă rata abandonului, să se îmbunătățească rezultatele învățării.
- În plus, e nevoie de îmbunătățirea calității și relevanței învățământului profesional, pentru care trebuie „întărite curriculele, programele orientate către piața muncii și căi de acces mai clare către învățământul superior”.
- „Trebuie depuse eforturi pentru a crește incluziunea în ceea ce privește accesul la învățământ superior. Participarea mai largă a adulților la învățare ar contribui la promovarea dezvoltării competențelor pe tot parcursul vieții”.
Foto: © Andrii Zastrozhnov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
C.I.
Redacția
Mihai Peticilă
Dan Tăpălagă