Reacția studenților la creșterea vârstei de pensionare în universități: O frână suplimentară în modernizarea universităților, accentuată de nesancționarea neperformanței

1.681 de vizualizări
Sursă foto: Pixabay.com
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică intenția Guvernului de a introduce posibilitatea prelungirii calității de titular până la 70 de ani pentru cadrele didactice din învățământul superior la latitudinea exclusivă a titularului, conform proiectului de lege aprobat ieri, 9 iunie, în ședința de Guvern, și solicită Parlamentului României eliminarea acestei prevederi lipsite de orice beneficiu pentru studenții din România, se arată într-un comunicat de presă al ANOSR.
Mai jos, poziția integrală a ANOSR:

Poziția federației este clară și fermă pe acest subiect: în modul în care este organizat actualmente sistemul de învățământ superior, toate cadrele didactice din învățământul superior ar trebui să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, astfel cum era prevăzut inițial în Legea educației naționale. Instituirea acestei limite presupune faptul că acele cadre didactice care doresc să continue să predea studenților și care, astfel, își îndeplinesc misiunea și vocația de a transmite cunoaștere și după această vârstă o pot face în continuare, în regim de plata cu ora, fără a menține calitatea de titular în învățământ. 

Această regulă nu lasă loc de excepțiile introduse în art. 289 din Legea Educației Naționale, care prevede criterii generale privind „criteriile de performanță profesională și a situației financiare”, a căror interpretare poate fi îndoielnică. Ne punem, astfel, întrebarea retorică: Dacă o universitate nu prelungește calitatea de titular pentru un cadru didactic pentru că nu ar respecta criteriile de performanță profesională, de ce mai este acel cadru didactic titular la momentul analizei?

În această ecuație cel rămas ignorat este studentul, în lipsa unor acțiuni privind formarea continuă de calitate a cadrelor didactice, astfel încât să se asigure îmbunătățirea metodelor de predare, integrarea noilor tehnologii, și, ca un corolar, respectarea învățământului centrat pe student. De asemenea, problemele cauzate de măsură ar fi atenuate dacă ar exista o sancționare efectivă a cadrelor didactice care nu fac performanță și care au, astfel, rezultate constant nesatisfăcătoare la diferitele evaluări. În ciuda faptului că mecanismul legal există, în universități de foarte puține ori se observă, în general, acțiuni concrete de sancționare în baza unei metodologii (aprobate de Senat, conform legii), care să țină seama, în același timp, în mod adecvat de evaluarea de către studenți.  

Limita de vârstă de 65 de ani încurajează, în primul rând, accesul tinerilor la cariera didactică universitară. Modernizarea universităților se face, fără îndoială, și prin deschiderea carierei în învățământul superior pentru tinerii cu rezultate, prin concursuri competitive care să atragă cei mai buni potențiali candidați, atât pentru a preda, cât și pentru a face cercetare în învățământului superior. Statisticile furnizate de Ministerul Educației, care arată că numărul de asistenți universitari titulari a scăzut în perioada 2015-2019 cu 27%, evidențiază și mai puternic de ce accentul ar trebui pus pe creșterea intrării în sistem. O asemenea modificare ar bulversa și mai mult parcursul profesional al tinerilor, rămași într-o incertitudine privind momentul în care ar putea fi primiți în profesie. 

Mai mult decât atât, o universitate în continuă evoluție, adaptare și inovare ar presupune și să nu existe funcții de conducere ocupate „la infinit” de aceleași persoane, or proiectul de lege stimulează tocmai premisele acestei situații.      

Astfel, Guvernul nu doar că nu dorește revenirea la varianta prevăzută inițial în lege, ba chiar intenționează să elimine orice posibilitate din universități de a decide încetarea calității de titular la vârsta de 65 de ani, indiferent de prestația cadrului didactic, oferindu-i un drept exclusiv în a stabili continuarea activității în calitatea de titular până la vârsta de 70 de ani. Nici măcar aparentele argumente ale Guvernului de oportunitate economică nu au cum să fie susținute, câtă vreme veniturile din universitate a unui cadru didactic la vârsta de 65 de ani sunt, de regulă, peste 250% din veniturile unui asistent, în contextul în care un cadru didactic cu un titlu didactic inferior trebuie să desfășoare și mai multe activități didactice pentru îndeplinirea normei. 

Parlamentul trebuie să îndrepte această vădită eroare propusă de Guvern și să își orienteze, astfel, atenția către alte inițiative, apte să aducă o îmbunătățire pentru educația terțiară din România. 

Pentru cadrele didactice care doresc să continue activitatea în mediul universitar, există varianta continuării în sistemul de plată cu ora. Pentru cadrele didactice care nu ar mai trebui să rămână în mediul universitar, vârsta de 65 de ani este o limită clară, în contextul nesancționării anterioare, limită a cărei prelungire până la 70 de ani nu poate aduce nimic bun. Tinerii sunt puși în situația de a aștepta mai mult pentru a accede la o carieră universitară și beneficiile economice sunt doar aparente. În contextul în care în concret neperformanța nu este sancționată, o politică de genul o poate doar prelungi” a declarat Horia-Șerban Onița, președinte ANOSR.   

Sursă foto: Pixabay.com

Citește și:
BREAKING Creșterea vârstei de pensionare până la 70 de ani are loc automat la cererea angajatului, fără acordul angajatorului, potrivit proiectului de lege trimis de Guvern în Parlament
Cele cinci mari universități din Consorțiul Universitaria protestează față de “legea abuzivă” referitoare la menținerea pensionarilor pe post până la 70 de ani, fără acordul angajatorului: Legiuitorul încalcă legea printr-o intervenție abuzivă
“Dispreț față de mediul universitar” – președintele Consiliului Rectorilor despre decizia Guvernului de a-i impune pe posturi pe pensionarii până la 70 de ani: “Se adaugă altor reglementări deja proaste în domeniu, care prăbușesc universitățile românești”
Rectorul Universității din București, Marian Preda, despre menținerea pensionarilor pe posturi până la 70 de ani, fără acordul angajatorului: Îi vor opri pe tineri să intre în sistem și vor permanentiza mediocritatea și incompetența. E cea mai proastă decizie a guvernului
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. Asta nu cumva are tenta de discriminare??? Nimeni nu este ”oprit” sa intre in sistem de nici un alt cadru didactic cu experienta unei vieti la catedra. Este ridicola aceasta vehementa a unora ce par a avea alte interese. PS. Nu sunt nici pensionat si nici in prag de pensionare si am un doctorat in SUA la o universitate din top 50, nu am cheltuit niciodata un leu din fondurile universitatii din Romania (de acasa) unde se pare ca gresit am decis sa imi sfarsesc cariera, toate resursele au fost accesate pe baza de competitie reala, mai ales din afara Romaniei. Sper sa nu fie cenzurata postarea! Multumesc

    1. Chestia cu reacția studenților e o poveste de adormit copiii. Și în prezent rectorii prelungesc, la cerere, activitatea cadrelor didactice care au împlinit vârsta de 65 de ani; dar numai la „băieții buni”, adică la cei care sunt în gașca rectorului; nu contează valorea lor profesională.
      Deci, prin această măsură propusă de guvern rectorii pierd controlul asupra celor ce vor ieși la pensie; nu vor mai decide după bunul plac cine pleacă și cine rămâne.
      Sunt pline universitățile de nulități, de familii care au venit cu cățel și purcel să fie universitari; sunt multe familii alcătuite din bunici, copii și nepoți, care lucrează în aceeași universitate, toți promovează înaintea celor merituoși-puțini, câți mai sunt. Sunt pline universitățile de politruci (vezi Slugărel, care ar vrea autonomie și funcție de rector pe viață), care sunt zero barat ca pedagogi, zero barat ca cercetători. Posturile de cadre didactice din universități se moștenesc, nu se ocupă prin concurs de cei competenți.
      Rectorii vor autonomie ca să prelungească activitatea în învățământul universitar doar pentru cei care sunt în cârdășie cu ei, așa cum fac acum; pentru cei indezirabili nu se poate prelungi activitatea, i-ar scoate la pensie și la 50 de ani; trebuie să-și aducă în universități copiii, amantele, colegii de la partide în locul celor pe care vor să-i scoată la pensie. Să le fie rușine! Sunt niște ipocriți.

  2. Studentii din ziua de azi, care de-abia mai dau pe la cursuri sau nu dau deloc si care sunt semialfabetizati…. vorbesc despre neperformanta?!

  3. Ce ar fi, stimabli studenti, “în contextul nesancționării anterioare” cum bine spuneti, sa aplicam riguros criteriile de evaluare, sa primiti notele pe care chiar le meritati si sa aplicam o toleranta zero la frauda ? Ar ramine aproape pustii amfiteatrele. Cei in pragul pensionarii, care isi mai amintesc ce insemna o diploma universitara, s-ar pensiona cu satisfactia ca au eradicat o infectie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like