„România are nevoie de o strategie energetică asumată politic, pe termen lung, care să supraviețuiască schimbărilor de guvernare”, apreciază rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, într-un punct de vedere asupra situației din sectorul energiei, transmis luni. El arată că „așa au apărut băieții deștepți din energie — în zonele în care statul nu a avut o strategie clară și nu a fost consecvent”.
Potrivit rectorului UPT, „România are, din noiembrie 2024, o strategie energetică pe hârtie — prima după 17 ani. Dar atâta timp cât aceasta rămâne o hotărâre de guvern și nu o lege asumată parlamentar, orice guvern sau ministru al energiei o poate ignora, pentru că nu este proiectul lui”.
El afirmă că „în momentul de față avem nevoie de direcții clare în care să investim constant, iar asta presupune ca și clasa politică să și le asume. Nu poți construi o strategie energetică serioasă dacă viziunea se schimbă la câțiva ani, când se schimbă Guvernul. Investițiile din energie nu funcționează pe cicluri electorale, ci pe orizonturi de 8–10 ani sau chiar mai mult”.
- În context, UPT notează, în comunicatul în care e prezentată opinia rectorului, că „România produce tot mai multă energie din surse regenerabile, dar nu are încă soluțiile necesare pentru a o folosi eficient. In lipsa unor capacități de stocare și a unei strategii stabile, surplusul ajunge să fie vândut ieftin, iar în perioadele de consum ridicat, energia este cumpărată la prețuri mai mari. In opinia rectorului Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, acest lucru se întâmplă pentru că domeniul energetic nu a fost niciodată tratat ca o prioritate națională reală — ci ca un teren de negociere politică și de interese de grup. Astfel, populația plătește un preț ridicat pentru energia electrică.”
UPT, potrivit aceluiași comunicat:
- „În ultimii ani, mixul energetic al României s-a schimbat semnificativ, prin reducerea ponderii producției pe bază de combustibili fosili și creșterea accelerată a producției de energie din surse regenerabile (solar și eolian), în acord cu politicile UE. Această transformare aduce cu sine provocări noi: (….) În lipsa unor mecanisme eficiente de compensare, sistemul energetic devine vulnerabil la fluctuații și șocuri, iar costurile sunt transferate, în final, către consumatori.”
În acest context pune rectorul Florin Drăgan apariția băieților deștepți din energie: „Așa au apărut băieții deștepți din energie — în zonele în care statul nu a avut o strategie clară și nu a fost consecvent. Ei au cumpărat ieftin, apoi au vândut scump. De altfel, sunt oameni care nu produc nimic, dar controlează accesul la rețea. Au cumpărat drepturi de racordare în zonele cheie ale sistemului electroenergetic național, nu pentru a construi capacități de producție, ci pentru a bloca intrarea altora sau pentru a le vinde mai departe accesul, la suprapreț. Acest tip de comportament speculativ nu doar că este posibil — este profitabil”.
UPT notează că, în cadrul universității, au fost dezvoltate și promovate două soluții care ar ajuta România să-și asigure securitate energetică – una ce privește stocarea energiei prin „baterii verzi” (centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj), respectiv una legată de managementul „comunităților de energie”, în care mai mulți consumatori pun în comun resursele energetice disponibile.
Ioana Nicolescu
Adriana Vișean
Alexandra Tănăsescu