Reducerea numărului de discipline din trunchiul comun și creșterea numărului de discipline la alegerea școlii, una din cele 7 măsuri pentru Reforma Educației propuse partidelor de AmCham – Camera de comerț americană din România

8.443 de vizualizări
Ionut Simion, presedintele AmCham - Reducerea numărului de discipline
Foto: AmCham
Reducerea numărului de discipline din trunchiul comun și creșterea numărului de discipline la alegerea școlii este una din măsurile propuse partidelor politice de AmCham – Camera de comerț americană din România, înainte de alegerile parlamentare. Sistemul de educație deconectat de la tendințele de evoluție ale economiei și tehnologie, trebuie adapat cerințelor societății și economiei actuale, în care dezvoltarea aptitudinilor și a atitudinii este mai importantă decât strict cumulul cantitativ de cunoștințe, scriu reprezentanții AmCham într-un comunicat trimis Edupedu.ro. Organizația reprezintă peste 450 de companii americane, multinaționale și românești.

Într-o analiză numită “Priorități pentru România“, un document de 50 de pagini, AmCham face o sinteză a problemelor din diverse domenii și a soluțiilor pe care le propune partidelor politice.

Reducerea numărului de discipline

În capitolul dedicat reformei sistemului de Educație, reprezentanții comunității de afaceri recomandă “conectarea sistemului de învățământ din România la tendințele de evoluție ale economiei și la tendințele de dezvoltare viitoare pentru asigurarea dezvoltării sustenabile, pe termen lung, a României, dar și pentru creșterea rezilienței sistemului de învățământ și a economiei, în ansamblu, la perioade de criză precum cea pe care o traversăm”.

Argumentele pe care le aduc pentru asta sunt datele de la testele PISA si cele despre competențele digitale ale tinerilor.

“Performanțele reduse ale elevilor din România în cadrul testării internaționale PISA, precum și procentul redus al tinerilor din România cu abilități digitale de bază (numai 56%, conform datelor Eurostat), reprezintă provocări sistemice pentru învățământul din România, care trebuie adresate cu prioritate”.

Recomandările pentru Educație:

  • Combaterea abandonului școlar prin programe naționale dedicate, dezvoltate în parteneriat cu societatea civilă și cu mediul local de afaceri, inclusiv prin stimularea relocării profesorilor în zone slab deservite.
  • Îmbunătățirea infrastructurii școlare offline și online și asigurarea echipamentelor și resurselor necesare unui proces de învățare modern, pentru facilitarea accesului echitabil, pentru toți elevii și studenții din România, la condiții adecvate de învățare.
  • Îmbunătățirea infrastructurii instituțiilor de învățământ ar trebui să vizeze cu prioritate:
    • construirea și reabilitarea infrastructurii școlare;
    • construirea și reabilitarea infrastructurii școlare sanitare;
    • asigurarea conformării tuturor instituțiilor de învățământ la normativele DSP, DSVSA și ISU;
    • asigurarea accesului la internet pentru toate instituțiile școlare din România, precum și asigurarea accesului acestora la baze de date care conțin resurse educaționale;
    • dotarea tuturor școlilor cu dispozitive care să permită utilizarea internetului și a resurselor educaționale digital (calculatoare, laptop-uri, tablete etc.).
  • Asigurarea unui parcurs educațional individualizat pentru toți elevii și studenții prin reducerea numărului de discipline din trunchiul de studiu comun și creșterea numărului de discipline la alegerea școlii, pentru asigurarea unei mai bune adecvări a competențelor și abilităților dezvoltate la nevoile locale. Mai mult, o astfel de abordare ar oferi elevilor o mai mare libertate în selectarea unor discipline de studiu adaptate intereselor și nevoilor lor de învățare.
  • Adecvarea curriculei școlare la contextul dinamic specific unei economii digitalizate și dezvoltarea abilităților digitale de bază în rândul elevilor și profesorilor vor contribui la crearea unui cadru de învățare adaptat nevoilor actuale ale tinerilor, vor oferi mai mule oportunități de dezvoltare individuală prin creșterea accesului la noi tehnologii și surse de informare și vor stimula capacitatea inovativă a tinerilor din România, prin expunerea acestora la tendințele actuale de dezvoltare ale economiei.
  • Parteneriatele între instituțiile de învățământ, societatea civilă și mediul de afaceri trebuie încurajate și stimulate, întrucât acestea pot oferi garanția calibrării procesului de învățare la nevoile reale ale economiei, dar și accesul elevilor și studenților la oportunități de învățare într-un context profesional, prin, de exemplu, programe de mentorat, stagii de practică sau internship.
  • Încurajarea profesionalizării cadrelor didactice prin dezvoltarea, la nivel de școală, a unor comunități de practică și învățare/dezvoltare, în cadrul cărora cadrele didactice să poată realiza un transfer eficace de competențe, pentru utilizarea unor metode și instrumente de predare adaptate nevoilor în continuă schimbare ale elevilor.
  • Realizarea unei platforme naționale pentru conținuturi educaționale digitale, care să ofere acces la materiale de tipul masterclasses, teste de autoevaluare, resurse pentru învățarea asincronă și indicații pentru studiu suplimentar individual.

Foto: Ionuț Simion-președintele AmCham România/Amcham


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Efectul Tate: Școlile din Marea Britanie raportează un număr tot mai mare de misoginism și hărțuire sexuală, la băieții de 9 și 10 ani / Guvernul le cere profesorilor să nu le vorbească elevilor despre Andrew Tate

Profesorii din Marea Britanie sunt sfătuiţi de guvern să nu discute cu elevii despre Andrew Tate, „regele masculinităţii toxice”, influencerul din social media, în ciuda faptului că şcolile raportează un…
Vezi articolul