Reformă cu susu-n jos – analiza subiectelor la Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară de la Evaluarea Națională / Op Ed Profesoara Diana Molnar-Chețan

Începând cu anul 2017 elevii maghiari învață limba română după o programă nouă, adaptată specificului predării limbii române ca limbă nematernă. Începând cu anul 2021, elevii maghiari susțin examenul de Limba și literatura română având subiecte specifice, în acord cu programa lor.

Până aici toate bune și frumoase.

Dar examenul de Evaluare Națională relevă un mod foarte interesant de a înțelege această adaptare. 

Comparând cele două subiecte – cel conceput pentru elevii români și cel conceput pentru elevii maghiari- ai impresia că ai încurcat subiectele. Textele suport pe baza cărora sunt concepute cerințele pentru elevii maghiari depășesc nivelul de receptare așteptat pentru finalul clasei a VIII-a, raportat la competențele vizate de programa pentru limba română ca limbă nematernă. 

În cazul textului suport 2, cel literar, elevii maghiari plonjează într-un univers fantasy inspirat din folclorul și mitologia românească, cu referințe culturale greu de înțeles, cu elemente care nu sunt explicate, ci care trebuie deduse din context, precum Basmul Nou, Apa Sâmbetei, Tărâmul Celălalt, Păsări Măiestre,  Mesagerii Urmei, Împărăția Frigului. Trebuie să înțeleagă cuvinte și expresii precum „a pune geană pe geană”, „negru pe alb”, „în ruptul capului”, „a da de capăt”, „a frunzări”. Trebuie să înțeleagă un univers ficțional, cu reguli proprii, a căror descifrare necesită inferențe mult prea dificile pentru un elev de clasa a VIII-a, vorbitor nonnativ de limba română. 

Analizat din punct de vedere al celor șase niveluri de limbă propuse de Cadrul European Comun de Referință, acest text prezintă trăsături asociate nivelului B2-C1, prin densitatea referințelor culturale, prin limbajul metaforic, prin prezența expresiilor idiomatice, prin nevoia de a construi mental regulile unei lumi imaginare. 

Or, nivelul de competență lingvistică vizat în mod realist de programa de gimnaziu este B1. 

Textul suport 1, cel nonliterar, depășește, de asemenea, nivelul de limbă B1. Subiectul nu este familiar unui elev de clasa a VIII-a: procesul editorial- redactare, corectură, tehnoredactare, design de carte. Referința instituțională („ Trebuie adoptate normele ortografice ale Academiei Române.”) depășește nivelul B1 de receptare. Textul presupune că cititorul știe ce este Academia Română și, de asemenea, că știe faptul că aceasta stabilește normele lingvistice. Vocabularul este tehnic și abstract: norme, multiplicare,  paginare, broșare, stilistică, Bun de Tipar, grafică, tipografie. 

Pe baza acestor două texte-suport sunt concepute cerințele. Condiția principală pentru  a rezolva o cerință precum Redactează o compunere de 70-130 de cuvinte în care să relatezi o posibilă continuare a textului literar este să receptezi corect textul. În ce măsură au reușit elevii vorbitori nonnativi de limba română să înțeleagă în profunzime acest text, pentru a putea concepe o continuare coerentă? E o întrebare la care, fiecare dintre ei, a răspuns, după puterile lui.

Nu voi analiza textele-suport aferente subiectului rezolvat de elevii români. Precizez doar că ambele invită cititorul într-o lume ușor recognoscibilă. 

Mai aleg un singur item pentru a ilustra această abordare greu de înțeles. Atât elevii români, cât și cei maghiari au avut de rezolvat o cerință în care să identifice corect seria de antonime:

„apoi coboară de parcă ar fi în ascensor”; Turiștii urcă în mașina de teren” (secția română)

„sunt interzise adăugirile”; „Dicționarele sunt permise în cadrul concursului” (secția maghiară)

O întrebare legitimă se conturează imediat:  Nu ar fi mai firesc ca perechea coboară-urcă să fie asociată subiectului destinat elevilor nonnative, iar perechea interzise- permise, celui destinat vorbitorilor native? 

Nu cunosc cauzele acestor neconcordanțe și nu doresc să formulez supoziții în acest sens. Totuși, din perspectiva egalității de șanse care trebuie asigurată tuturor elevilor din sistemul de învățământ românesc, consider că aceste aspecte merită semnalate și analizate.

Diana Molnar-Chețan este profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca și predă Limba și literatura română atât la secția română, cât și la secția maghiară.

Evaluare Națională 2026. Subiectele și baremul la Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară

Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.