Un curriculum nou, construit pe ideea că elevul trebuie să memoreze mai puține informații de detaliu, dar să acumuleze competențe-cheie, cu materii noi și concentrate pe teme aplicate este un element central într-o reformă amplă lansată în educația din Polonia, potrivit unei prezentări publicate pe platforma europeană dedicată educației Eurydice. Aceste schimbări, ce se extind de la predare și evaluare la organizarea testelor finale la autonomie mai mare pentru profesori, urmează să fie aplicate integral în decurs de doar șase ani.
- În prima parte a anului 2024, Polonia, țară care se află în „topul” rezultatelor PISA 2022 (locul 12 la nivel global și 8 în Europa) a anunțat o amplă reformă curriculară și o programă școlară „subțiată” considerabil. Acestea au fost prezentate atunci de Edupedu.ro aici și aici.
Acum, această reformă este completată cu una mai largă, programată să se desfășoare începând cu actualul an școlar și să continue până la aplicarea unui nou sistem de evaluare finală – matura, echivalentul polonez al bacalaureatului – începând cu 2031.
Toate datele sunt agregate pe o platformă online dedicată, ce include categorii separate pentru profesori, elevi și părinți.
Reforma, intitulată „Reforma26. Busola viitorului”, are ca referință, pentru primele cicluri de învățământ, un nou „profil al absolventului pentru învățământul preșcolar și primar” (n.red.: în sistemul polonez, învățământul primar include primii 8 ani de școală). Iar ea urmărește, potrivit prezentării de pe platforma Eurydice:
- Introducerea unor noi materii, cu accent pe formare practică, precum educația pentru sănătate, educația cetățenească și o nouă structură de predare pentru științele naturii
- Un curriculum nou, în care accentul să fie pe formarea de competențe, nu pe memorarea unor elemente de detaliu
- Mai multe activități practice și bazate pe proiect
- Schimbări în metodele de evaluare, cu accent mai puternic pe evaluare descriptivă, pe feedback și pe dezvoltarea de competențe
- Măsuri de sprijin pentru starea de bine a elevilor și profesorilor
- Schimbări în felul cum se desfășoară examenele de final de ciclu (matura)
- Mai multă autonomie și măsuri de sprijin pentru profesori – activități gratuite de formare, studii postuniversitare, oferirea de instrumente metodologice noi
- Mai puține ore de predare în ultimele clase (7 și 8, în sistemul polonez) al școlii primare.
Când sunt aplicate diversele măsuri:
- Din acest an școlar: sunt introduse cele două noi materii, educație pentru sănătate și educație pentru cetățenie
- Din anul școlar 2026-2027: e introdus noul curriculum pentru învățământul preșcolar și în clasa I (primul an de școală primară) și a 4-a (mijlocul școlii primare)
- Din anul școlar 2027-2028: e introdus curriculumul pentru învățământ secundar
- Din 2031: E pus în aplicare noile examene de final de clasa a 8-a și cele de final de studii liceale (matura). Din 2032 urmează să fie aplicate și noile examene pentru final de învățământ tehnic.
Citește și:
Polonia va introduce o programă școlară „subțiată” care va reduce conținutul cu 20% / Măsurile au fost criticate de opoziție, dar și de unii experți
Amplă reformă curriculară în Polonia, unul dintre liderii europeni ai PISA – începută în februarie 2024 și programată să se încheie în doar patru ani: Mai puțină materie chiar din septembrie, dar tratată aprofundat, schimbări extinse în învățământul primar din 2026
Foto © Iakov Filimonov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
2 comments
„Măsuri de sprijin pentru starea de bine a elevilor și profesorilor
…
Mai multă autonomie și măsuri de sprijin pentru profesori – activități gratuite de formare, studii postuniversitare, oferirea de instrumente metodologice noi.”
La noi, însă, realitatea pare să meargă în direcția opusă. În loc de măsuri care să sprijine cu adevărat starea de bine a profesorilor, se conturează tot mai clar impresia unui plan sistematic de descurajare și demotivare.
La vârf, se află un psiholog care pare să fi înțeles greșit sensul profesiei sale – în loc să susțină oamenii, îi pune constant în situații absurde și tensionate.
Profesorii din învățământul preuniversitar, mai ales cei care predau științele exacte, par a fi ținta predilectă a acestor decizii.
Rar trece o săptămână fără o nouă măsură „inovatoare” care mai răpește puțin din respectul și liniștea cadrelor didactice.
Ai zice că, în fiecare dimineață, conducerea se trezește hotărâtă să „repare” faptul că profesorii din România încă mai rezistă – și, uneori, chiar reușesc să-și păstreze demnitatea și pasiunea pentru educație.
Un comentariu super!