Rezultatele inițiale la proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2026 arată că examenul din acest an a fost mai dificil pentru elevi decât cel din 2025. Datele oficiale publicate marți, 30 iunie, cu o zi mai devreme decât prevedea calendarul examenului, de Ministerul Educației și analizate de Edupedu.ro indică atât cel mai mic număr de note de 10 din ultimii 14 ani, cât și o scădere semnificativă a procentului elevilor care au obținut cel puțin nota 5.
Rezultatele inițiale la proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2026 arată o scădere vizibilă a performanțelor din zona superioară a notelor.
Cel mai evident indicator este numărul notelor maxime. Doar 398 de elevi au obținut nota 10 la Limba română, cel mai mic număr înregistrat în ultimii 14 ani.
Evoluția notelor de 10 la Limba română arată cât de abruptă este această scădere:
2013 – 1.550
2014 – 599
2015 – 1.137
2016 – 1.244
2017 – 1.745
2018 – 2.172
2019 – 2.011
2020 – 4.700
2021 – 482
2022 – 824
2023 – 1.500
2024 – 416
2025 – 489
2026 – 398
Față de anul trecut, numărul notelor maxime a scăzut cu aproape 19%, de la 489 la 398.
Însă rezultatele arată că nu doar nota 10 a devenit mai greu de obținut. S-a redus întreaga zonă a notelor foarte mari. Tranșa 9,50-9,99 a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi. Dacă în 2025 aproape 7,5% dintre elevi obțineau note în acest interval, în 2026 procentul a coborât la 5,53%. Numeric, aceasta înseamnă o scădere de la 11.365 la 7.953 de elevi.
Și intervalul 9,00-9,49 s-a restrâns considerabil. În 2025, 12,86% dintre candidați se aflau în această categorie, în timp ce în 2026 procentul este de 9,78%, adică aproximativ 14.000 de elevi.
Scăderea continuă și în intervalul 8,50-8,99, unde ponderea elevilor a coborât de la 12,96% anul trecut la 10,12% în această sesiune.
Întreaga categorie a elevilor cu rezultate foarte bune e mai mică față de 2025, când mii de candidați în plus au reușit să obțină note de peste 8,50 și, mai ales, de peste 9.
În același timp, procentul elevilor care au obținut cel puțin nota 5 a scăzut și el.
Potrivit datelor Ministerului Educației, 117.538 de elevi, adică 81,8% dintre cei 143.713 candidați ale căror lucrări au fost evaluate, au obținut note mai mari sau egale cu 5.
În 2025, acest procent era de 86,5%, ceea ce înseamnă o scădere de aproape cinci puncte procentuale într-un singur an.
Rezultatele confirmă, într-o anumită măsură, impresiile profesorilor după examen. Specialiștii consultați de Edupedu.ro apreciau că subiectele au fost construite după modelul oficial și nu au adus surprize de structură, însă departajarea s-a făcut prin cerințele de redactare, în special prin rezumatul textului literar de la Subiectul al II-lea și prin exercițiile care solicitau înțelegerea și interpretarea textelor.
Spre deosebire de proba de Matematică, unde un singur exercițiu – problema 4b de la Subiectul al III-lea – a devenit punctul de diferențiere și a generat numeroase rezolvări alternative publicate de profesori, la Limba română selecția elevilor foarte bine pregătiți pare să se fi făcut prin acumularea unor pierderi mici de punctaj la redactare, exprimare și respectarea cerințelor. La matematică au fost și celelalte „b)”-uri de la Subiectul III care au făcut diferența.
Statisticile de la Limba română și Matematică conturează una dintre cele mai exigente sesiuni ale Evaluării Naționale din ultimii ani. Ambele probe au consemnat cel mai mic număr de note de 10 din ultimii 14 ani: 398 la Limba română și doar 102 la Matematică, iar zona notelor foarte mari s-a restrâns vizibil la ambele discipline.