Subiectul de anul acesta a avut nivel mediu de dificultate. Se înscrie în aceeași linie cu subiectele din anii precedenți, cel puțin ultimii 5. Elevii au primit două texte-suport, frumoase și accesibile nivelului lor de înțelegere. Textul 1, un fragment dintr-o povestire selectată din volumul „Quilt”, îi aparține Veronică D. Niculescu, o autoare contemporană, cu siguranță cunoscută și apreciată de copii, mai ales prin prisma textelor de manual sau a lecturilor individuale. Textul 2, semnat de Carmen Strungaru, este, de asemenea, o lectură plăcută și ușor de parcurs de un elev de clasa a VIII-a.
Aș începe cu subiectul al II-lea, fiindcă sunt convinsă că rezumatul, la prima vedere, cel puțin, i-a bucurat pe elevi. În general, face parte din categoria subiectelor care nu îi sperie, dimpotrivă, cei mai mulți dintre ei se simt confortabil cu acest tip de subiect. A fost, așadar, foarte „dorit”.
Totuși, în esență, și acest tip de text are reguli stricte și trebuie abordat cu atenție și oarecare rigurozitate. Printre greșelile cele mai frecvente în abordarea lui se află tendința de a dezvolta foarte mult, adică de a include detalii, sau de a merge spre interpretarea textului, străduindu-se chiar să aibă un limbaj expresiv și, uneori, să citeze. Or, dimpotrivă, conținutul textului vizează doar acțiunile cele mai importante, iar limbajul trebuie să fie neutru, tonul obiectiv, fără a exprima opinii sau judecăți de valoare.
Foarte atenți ar fi trebuit să fie și la timpurile verbale folosite. Timpurile specifice rezumatului sunt prezentul și perfectul compus, însă uneori se strecoară și verbe la alte timpuri care nu ar trebui să apară. Sunt întrebată de multe ori de elevii mei dacă au voie să folosească și alte timpuri, în afara celor două menționate. Sigur că pot, dar folosite corect, cu prudență, asta însemnând în locul potrivit, în enunț. De pildă, dacă prezintă o acțiune petrecută înaintea altei acțiuni din trecut, pot folosi mai-mult-ca-perfectul. În linii mari, dacă respectă aceste câteva reguli de bază, iar textul are coerență și este scris corect, fără greșeli gramaticale, atunci acest subiect nu le ridică elevilor probleme.
Revenind la Subiectul I, secțiunea A, cred că emoțiile cele mai mari sunt la exercițiile 7, 8 și 9. Aici, elevii trebuie să dovedească o bună înțelegere a textelor-suport și că sunt capabili să facă conexiuni cu alte texte studiate. Elementul de conținut comun a fost ușor de identificat. Puteau alege pădurea, natura, plantele, vegetația etc., iar printre valorile pe care textul 1 le promovează sunt: grija față de animale, respectul pentru orice formă de viață, respectul pentru natură, empatia, bunătatea, generozitatea etc. La exercițiul 8, este important ca elevii să fi înțeles deja că nu sunt obligați să citeze pentru a valorifica textul, nici să folosească conectorii specifici argumentării, de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând”, „în concluzie”. Unii se tem, mai ales, de greșelile de exprimare sau de punctuație (pe care, de multe ori, le fac din neatenție, concentrându-se asupra ideilor) și chiar de subiectivitatea profesorului corector. Le-aș spune însă că baremul este foarte clar, iar dacă răspunsurile lor sunt coerente și respectă în totalitate cerința, cu siguranță nu vor fi afectate de modul de corectare.
La subiectul I, secțiunea B, adică partea de gramatică, ar fi putut avea dificultăți la exercițiul 5, mai precis la precizarea completă a valorilor morfologice. Aici răspunsurile pot fi lacunare. De pildă, elevii menționează doar categoria gramaticală (verb, adjectiv, numeral), fără a indica și felul fiecărei părți de vorbire. O altă dificultate ar putea fi confuzia numeral-articol nehotărât, pentru cuvântul „un”, respectiv pronume-adjectiv pronominal, pentru cuvântul „mele”. Poate că și cuvântul „ia” a creat confuzii prin forma omonimă cu interjecția „ia”.
La exercițiul 6, poate crea nesiguranțe forma corectă de mai-mult-ca-perfect, la persoana a IIa, singular a verbului „a spune”. În vorbire, atât cât se folosește această formă de către elevi, este uneori folosită greșit desinența „-i”, în locul desinenței „-și”. Spun „mâncasei”, „plecasei”, „vorbisei”, în loc de „mâncaseși”, „plecaseși”, „vorbiseși”. Se poate deci ca aici elevii să fi folosit forma „spusesei”, în locul formei corecte „spuseseși”. Pentru al doilea enunț cerut, este posibil ca nu recunoașterea cazului să fie o problemă, ci forma corectă de genitiv-dativ a substantivului „broască”. Sper ca forme precum „broascăi” sau „broaștii” să fie cât mai rar întâlnite în lucrările lor.
La exercițiul 7, atributiva ar fi putut fi confundată cu circumstanțiala de loc, dat fiind că este introdusă prin adverbul relativ „unde”. Dificultăți ar fi putut să apară și la delimitarea frazei, dacă predicatele nu au fost corect identificate. Mă tem că predicatul „putea” nu a fost separat de următorul predicat, „să trăiască”, rezultând, așadar, într-o singură propoziție.
Exercițiul 8 nu ar fi trebuit să pună probleme, întrucât cuvintele sunt uzuale și, sunt sigură, des întâlnite și corectate de-a lungul timpului de elevi împreună cu profesorii lor de la clasă. Necesita doar atenție.
___________________
Despre autor: Ileana Gae este profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială Nr. 55 din București, absolventă a programului de studii universitare de masterat Studii avansate în lingvistică, Facultatea de Litere, Universitatea din București, autoare de articole de specialitate și de auxiliare școlare. În prezent, urmează cursurile Școlii Doctorale Litere.
Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.
Citește și:
Subiecte Evaluare Națională 2026 – Limba și literatura română: Texte suport din Veronica D. Niculescu și Carmen Strungaru. La subiectul al II-lea, elevii au avut de scris un rezumat / Întrebare: Crezi că darurile primite trebuie prețuite, oricât de simple ar fi?
