Rezultatele școlii în România: Tinerii care termină liceul câștigă doar câteva procente în plus la salariu față de cei care nu finalizează studiile liceale, mult sub ceea ce se întâmplă în țările OCDE – raportul „Education at a Glance” / Avantaj substanțial, dar mult sub media OCDE, pentru cei care termină o facultate

1.526 de vizualizări
Foto: © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com
Tinerii de 25-34 de ani din România care au terminat liceul câștigă doar câteva procente în plus, la locul de muncă, față de cei care nu termină deloc liceul, diferența fiind mult mai mică decât ceea ce se întâmplă în general în țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit noului raport anual pe educație al acestui for, “Education at a Glance 2023”. Pe de altă parte, diferența este substanțială pentru tinerii care finalizează studii universitare.

Raportul arată că, în cazul României, tinerii de 25-34 de ani care termină studii liceale sau postliceale de tip vocațional și sunt angajați cu normă întreagă au venituri cu 7% mai mari decât cei care nu au o diplomă de absolvire a studiilor liceale. 

  • Iar această diferență este chiar mai mare decât cei care termină liceul la studii generaliste, pentru care avantajul la capitolul venituri este de doar 5%.

Pe de altă parte, tinerii din această categorie de vârstă care au finalizat studiile universitare au, în medie, la capitolul venituri, un avantaj de 45% față de cei care nu termină liceul, potrivit sursei citate.

Diferențele între veniturile câștigate de tinerii care au terminat facultatea, liceul vocațional sau generalist și cei care nu au terminat liceul / Sursa: OCDE – Education at a Glance 2023

Comparativ cu alte țări membre sau partenere OCDE, situația din România este similară cu cea din Coreea de Sud și Italia. În vasta majoritate a țărilor membre OCDE, diferențele sunt substanțiale:

La nivelul OCDE, un absolvent de studii liceale vocaționale câștiga în plus, în 2021, cu 22% față de un tânăr care nu a finalizat liceul, diferență similară cu cea a absolvenților de liceu generalist (22,8% în plus la venituri). 

  • Pentru absolvenții de studii superioare, diferența este cu peste 10 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată în România – 57%

La nivelul țărilor membre atât OCDE, cât și UE, datele medii privind veniturile tinerilor de 25-34 de ani sunt similare cu cele din cadrul OCDE, diferența fiiind, însă, mai mică în cazul tinerilor cu studii superioare (+51% față de cei care nu au finalizat liceul)

Diferențele cele mai mari, din punct de vedere al veniturilor, între cei care au finalizat studiile liceale, vocaționale sau generaliste, față de cei care nu au terminat liceul sunt raportate de Germania, Marea Britanie, Canada, dar și de țări din Europa Centrală și de Est: Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Turcia. În toate acestea, un absolvent de școală cu profil vocațional câștigă cu cel puțin 30% mai mult decât un tânăr care nu a absolvit liceul.

Datele de țară pentru România incluse în raport arată că învățământul liceal de tip generalist atrage 26% dintre tinerii de 15-19 ani, iar cel de tip vocațional – 32% dintre adolescenți. Cifrele sunt considerabil mai mari decât cele medii la nivel OCDE, având în vedere și faptul că România figurează cu un număr foarte mare de tineri care nu finalizează liceul.

  • Același raport arată că, din perspectiva șomajului, ruta vocațională are rezultate mai bune: 4,9% dintre tinerii de 25-34 de ani care au finalizat studii liceale sau postliceale vocaționale sunt șomeri, comparativ cu o rată a șomajului de 6,2% în rândul celor care au terminat liceul.
Citește și:
România – în urma mediei OCDE la mai toți indicatorii-cheie, de la salariile profesorilor și timpul petrecut în școală la studiile tinerilor și rata de înscriere în învățământul preșcolar / Primele date comparative pentru educația românească, în raportul internațional “Education at a Glance 2023”
Educația din România va fi analizată în raportările pe baze de date ale OCDE “Education at a Glance”, începând din 2023
EXCLUSIV OCDE despre o componentă-cheie a reformei Iohannis-Deca din educație: evaluarea rezultatelor învățării este amenințată de probleme sistemice precum lipsa planificării strategice, o risipă a resurselor puține, lipsa de coordonare

Foto: © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Evident. Si asta ptr ca scoala nu e optimizata cu piata muncii.
    Multe materii sunt inutile si nici meseriile nu se invata cu drag, cei mai multi sunt aruncati in profiele liceelor de softul de repartitie din calculator. Astfel copilul ajunge sa frecventeze scoala si liceul doar ptr alocatie si in final dupa absolvire este putin peste 8 clase.
    8 clase fiind echimvalentul ca stie sa scrie si sa adune niste numere, mai mult nu inseamna desi se fac o groaza de materii si continuturi.

  2. Nu am vazut nicio diferenta intre o casiera Lidl cu 9 clase si una cu facultate la salarizare. In fisa postului scrie acelasi lucru si la indatoriri si pe fluturas acelasi salariu. Deci nu numai ca nu exista diferente la salariu intre studii gimnaziale si cele medii. Noci macar intre gimnaziale si cele superioare…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere…
Vezi articolul

Cine trebuie să-i învețe pe copii tabla înmulțirii: învățătorii sau părinții, în vacanța de vară dinainte de clasa a II-a? Dacian Dolean, cercetător specializat în alfabetizarea timpurie: Ideea de a da această sarcină ca temă pentru vacanța de vară mi se pare desprinsă dintr-un film SF cu buget redus

Este o practică acceptată pedagogic ca învățătoarele să le ceară părinților să-i învețe pe copii tabla înmulțirii în vacanța de vară ce precede clasa a II-a? Și cum îi pot…
Vezi articolul

Rezultatele simulării de la Evaluarea Națională 2024, anunțate peste 16 zile. Paradoxul „digitalizării” concepute de Ministerul Educației – avem cel mai mic număr de lucrări de corectat pentru un profesor și cel mai mare timp stabilit pentru evaluarea acestora

Rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024, susținută de circa 163.000 de elevi din clasa a VIII-a vor fi anunțate de Ministerul Educației abia pe 23 februarie. Asta înseamnă peste…
Vezi articolul

Raport: Taxele pentru facultate și master au crescut cu peste 25% în ultimii doi ani. Universitățile cer mai mulți bani de la studenți, în condițiile scăderii numărului de plătitori și prezenței tot mai slabe în clasamentele internaționale

Numărul de studenți plătitori din ciclul de licență tinde să scadă, dar universitățile aplică taxe considerabil mai mari decât în anii anteriori, reiese din datele centralizate de rețeaua Eurydice și…
Vezi articolul

Viitorul digital al învățământului superior: universitățile au acționat bine în pandemie, dar pentru programe online sustenabile au nevoie de mult mai multe resurse tehnice, educaționale și financiare – raport al Comisiei Europene

Instituțiile de învățământ superior au dovedit, pe parcursul pandemiei Covid-19, o capacitate foarte mare de adaptare la modelele digitale de predare, însă au nevoie de foarte multe resurse suplimentare și…
Vezi articolul