Raport: Taxele pentru facultate și master au crescut cu peste 25% în ultimii doi ani. Universitățile cer mai mulți bani de la studenți, în condițiile scăderii numărului de plătitori și prezenței tot mai slabe în clasamentele internaționale

2.570 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Numărul de studenți plătitori din ciclul de licență tinde să scadă, dar universitățile aplică taxe considerabil mai mari decât în anii anteriori, reiese din datele centralizate de rețeaua Eurydice și prezentate într-un nou raport al platformei europene. Documentul “Sistemele Naționale de Tarife și Sisteme de Sprijin pentru Studenți în Învățământul Superior European – 2020/2021” notează câteva dintre taxele aplicate, pe domenii, de universitățile românești. O comparație între acestea și cele din anul 2018 indică diferențe substanțiale, în sensul creșterii taxelor cu 25-37%, în condițiile în care calitatea învățământului superior a scăzut, după cum arată evoluția în ranking-urile internaționale. 

Astfel, raportul notează următoarele valori aplicate studenților în ciclul de licență, 2020-2021:

  • cele mai mici taxe notate – cele din domeniul științelor sociale – 4.606 lei. În 2018, era 3364 de lei (creștere de 37%).
  • În domeniul IT și inginerie – taxe de 8061 lei. În 2018, erau de 6221 (creștere de circa 28%)
  • În domeniul artelor (film), unde se înregistrează ceme mai mari taxe raportate, acestea se ridică la 34.550 lei. În în 2018, ele erau de 27.357 lei (creștere de circa 25%).

Creșteri similare se remarcă și la masterat:

  • În domeniul științelor sociale, de la 5448 de lei în 2018, la 9.213 lei în 2020/2021
  • În domeniul ingineriei și IT, de la 12.076 de lei în 2018 la 16.123 lei în 2020/2021
  • În domeniul artelor (film), de la 54.483 de lei în 2018 la 81.4222 lei în 2020/2021

Același raport notează că studenții plătitori de taxe au reprezentat, în 2018/2019, 35,5% din total – procent în ușoară scădere față de cel menționat în raportul de acum doi ani (37,2%). Pe de altă parte, numărul studenților la master plătitori de taxe a rămas relativ constant (25%).

La capitolul sprijin pentru studenți și familiile acestora, raportul notează bursele de merit și pe cele sociale, dar arată că nu sunt aplicate formule de împrumut pentru studenți sau alte ajutoare.

Taxe mai mari, rezultate mai slabe la nivel internațional

Creșterea taxelor continuă în condițiile în care învățământul superior românesc înregistrează regrese considerabile în clasamentele internaționale ale universităților. Astfel:

În clasamentul Times Higher Education, România era prezentă, în 2017-2018, cu cinci universități în top 1000, dintre care una (Babeș-Bolyai) clasată pe locurile 601-800 și patru clasate pe locurile 801-1000.

  • În 2018-2019,  mai avea 3 universități în top 1000. În 2019-2020, mai erau doar două universități în primele 1000 universități ale lumii, dar multe sub pragul de 1000. În ultimul clasament, a rămas tot cu două în top 1000 și o listă lungă de instituții plasate sub acest prag.

În alt ranking internațional major, QS, România figura cu patru universități în 2017-2018, dintre care una pe pozițiile 701-750. Un an mai târziu (2018-2019), ajunsese la cinci universități, dar toate sub pragul de 801. În 2020-2021, au mai rămas doar două, ambele pe pozițiile 801-1000 (Babeș-Bolyai, Universitatea din București).

Același furnizor QS a livrat, zilele trecute, un ranking regional pentru Europa Emergentă și Asia Centrală, în care România apare cu doar șase universități în top 100, dintre care numai una în top 50. Comparativ, alte țări din regiune, inclusiv țări mai mici decât România și cu o populație mai mică, figurează, în top 100, cu mai multe universități: Polonia – 17, Cehia – 10, Ungaria – 7.

  • Acum 2 ani, România figura tot cu șase universități în acest clasament, dar erau mai bine poziționate, iar două dintre ele erau în top 50.
Citește și:
2018: Taxa pentru facultate a crescut cu 50% în domeniile tehnice și cu 43% în științele sociale, în ultimii 7 ani. Taxa de master s-a triplat în inginerie
Romania are doar o universitate în top 50 QS al universităților din Europa Emergentă și Asia Centrală și încă cinci în top 100. Polonia ocupă 17 locuri în top 100, Cehia – 10, Ungaria – 7

Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Grădinițele au nevoie de investiții pe toată linia, de la infrastructură la salarii, metode de predare și competențele digitale ale angajaților – raport CE privind impactul pandemiei asupra educației timpurii

Creșterea investițiilor publice în educația timpurie și îmbunătățirea condițiilor de lucru, a pregătirii și salarizării personalului din acest domeniu se numără printre principalele recomandări incluse într-un nou raport al Comisiei…
Vezi articolul

GRAFIC Pandemia adâncește criza natalității: românii n-au făcut mai mulți copii cât au stat închiși în case, în primele luni de pandemie, arată datele INS. La fel s-a întâmplat în Franța, Italia sau Spania. Specialist în demografie: De fapt unora le este greu să stea împreună tot timpul

Începutul perioadei de lockdown dur din primăvara anului trecut a fost singurul moment asociat unei creșteri a natalității, în pofida așteptărilor că retragerea oamenilor în case, din cauza pandemiei, urma…
Vezi articolul