Risc major de corupție în educație. Liber la predarea furtului către copii de 14 ani, prin examenul dublu de admitere la liceu pregătit de Guvernul Bolojan

Pilele, relațiile și banii se pregătesc să revină la putere, predate generalizat societății românești încă de când copiii intră în la clasa a IX-a. După mai bine de-un sfert de veac în care liceele și-au pierdut puterea de a controla masiv admiterea și de a servi protipendada prin privilegii speciale, deci la 26 ani de la introducerea admiterii la liceu prin repartizare computerizată, boierimea de Ev Mediu care a rezistat în licee și-a găsit breșa pentru a reveni la conducere: un ministru cel mult mediocru într-o țară în criză profundă, prin care încearcă să operaționalizeze în următoarele 7 zile un examen paralel cu cel al Ministerului pe care îl conduce, pentru admiterea la liceu.

Un examen controlat în proporție de 99% de conducerea liceelor, cu reguli de o laxitate în fața furtului fără precedent în istoria postdecembristă:

• „Marile” colegii și toate liceele cu un număr mai mare de înscriși la admitere în 2027 decât locuri disponibile ar urma să poată să organizeze un examen de admitere în plus față de Evaluarea Națională (EN), la care să poată participa elevii care au luat cel puțin media 5 la EN.
• Acest examen suplimentar organizat de licee ar urma să fie, însă, stat în stat: liceele pot să ia în considerare pentru admiterea la ele 100% notele obținute de elevii de 14-15 ani la cele două examene suplimentare organizate de ei. Deci să ignore orice rezultat obținut de candidații lor la Evalurea Națională – examenul organizat de statul român pentru toți elevii care termină clasa a VIII-a – atâta vreme cât notele la EN sunt peste 5.
• La acest examen suplimentar, regulile de examen puse în dezbatere de Ministerul condus de Mihai Dimian favorizează corupția vizibil.
• Concret, cele două examene suplimentare organizate de licee vor fi în săli fără supraveghere video-audio. O premieră care reprezintă un uriaș pas înapoi față de măsurile anticorupție introduse în 2011 de ministrul de atunci, Daniel Funeriu.
• Cele două examene suplimentare organizate de licee ar urma să aibă profesori supraveghetori în sălile de examen care pot să fi fost diriginții copiilor care au urmat și gimnaziul în același liceu, care pot să fi fost profesorii lor sau care le pot fi rude. Nicio prevedere pentru asigurarea unui minim de corectitudine și nici măsură de combatere a conflictului de interese nu se regăsesc în metodologia pusă în dezbatere de Ministerul Educației și analizată în detaliu de Edupedu.ro.
• Lucrările elevilor ar urma să fie corectate chiar de profesorii liceului care a organizat admiterea și pe care copiii de 14-15 ani vor să-l urmeze. Un nou pas înapoi de neînchipuit de la regulile aplicate în 2015 de ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, care a introdus corectarea încrucișată între județe a lucrărilor elevilor. Paradoxal, tot Cîmpeanu e ministrul care a repus pe tapet introducerea examenelor suplimentare de admitere la liceu în lege, pe când creiona prima formă a legilor educației în vigoare în prezent, pe baza proiectului România Educată al președintelui de atunci Klaus Iohannis.
• Contestațiile ar urma să fie soluționate de aceiași profesori care au asigurat și prima corectare. Adică profesori care sunt profesorii liceului/colegiului și care se poate să fi fost diriginții/profesorii de la clasa elevilor acum candidați la clasa a IX-a.
• Și poate cea mai flagrantă prevedere din regulile propuse de Dimian pentru admiterea suplimentară la liceu este: lucrările elevilor nu trebuie anonimizate înainte de corectare.
• Orice măsură de securizare a lucrărilor elevilor la examene luată în ultimii 30 de ani este ștearsă prin regulile propuse pentru admiterea la liceu prin concurs în 2027. În afară de subiectele concepute de Minister, nimic nu este safe în regulile propuse de Mihai Dimian.
• Și în aceste condiții, liceele pot decide, pe regulile propuse de Guvernul Bolojan, să ia în considerare în exclusivitate doar nota dată de ele însele la acest examen și să eludeze complet evaluarea Ministerului (EN), atâta vreme cât copilul a trecut de ea cu 5.
• Platforma digitalizată de corectare a lucrărilor la EN nici nu e pomenită la admiterea paralelă de la liceu. Urmele lăsate de profesorii de corectori la prima mână și diferențele față de notele date de alți profesori la contestație – sunt deja elemente SF față de procedura de Ev Mediu propusă de Minister pentru admiterea la liceu 2027.
• Prin restaurația propusă acum de Ministerul condus de Mihai Dimian sunt anulate inclusiv câștigurile de integritate și de securitate a examenului obținute prin platforma de evaluare introdusă în 2024 de ministrul de atunci, Ligia Deca. Evaluarea prin platforma digitalizată presupune corectarea lucrărilor elevilor, la Evaluarea Națională, de către profesori aflați în județe diferite și care nu comunică și nu știu unul de altul. Este important de înțeles că lucrarea unui elev la Evaluarea Națională este, din 2024, scanată pe loc, chiar în sala de examen, imediat după ce expiră orele de examen, de către profesorul supraveghetor de la clasă, în prezența ultimilor elevi, și este anonimizată pe loc, de calculator, prin criptare. Lucrarea ajunge, astfel anonimizată, să fie evaluată și notată de 2 profesori, desemnați aleatoriu de platforma digitalizată, cu condiția ca ei să predea în alte județe decât cel din care provine elevul care a conceput lucrarea corectată. La o diferență de 1 punct între cele 2 evaluări inițiale, acea lucrare ajunge automat la alți 2 profesori și tot așa, până la 8 profesori care pot corecta lucrarea la EN, în primă fază. La contestații, procedura se repetă, iar profesorii nu știu cine este celălalt și nici nota dată. Cel mai important este că toate aceste acțiuni ale profesorilor corectori lasă urme și sunt ușor de identificat de către Minister derapajele și eliminați acei profesori cu greșeli repetate, de la corectarea în examenele ulterioare.

Toate ne-regulile examenului acestuia au fost puse în dezbatere într-o vineri seară de august, de singurul ministru din istoria recentă care se ascunde de jurnaliști, care n-a organizat nicio conferință de presă la Minister și pentru care „corectitudinea” este un principiu bun doar de slogan. Iar consultarea publică se încheie pe 24 august 2026.

Ce ziceți? Se va fura ca-n codru la admiterea la liceu 2027 concepută pe modelul Dimian în Guvernul Bolojan?

Ce estimați că se va întâmpla la admiterea la liceu în vara lui 2027, dacă sălile de concurs NU sunt supravegheate video și audio așa cum sunt cele de la probele de aptitudini, dacă lucrările scrise ale elevilor NU sunt anonimizate înainte de corectare, dacă supraveghetorii sunt rude, diriginți sau profesori din gimnaziu ai candidaților, dacă membrii comisiei care corectează lucrările viitorilor liceeni le pot fi rude, afini sau foști profesori, dacă cei care soluționează contestațiile sunt tot cei care au corectat inițial (așa cum prevăd regulile puse în dezbatere de Minister)?

„Ce e cel mai clar, nu sunt simple «scăpări» aceste prevederi – sunt construcții deliberat concepute și introduse, pentru că în același proiect autorii proiectului ministerial au introdus toate aceste filtre la Evaluarea Națională și la probele de aptitudini, însă pentru admiterea separată la liceu le-au scos”, notează analiza detaliată excelent realizată de Mihai Peticilă pe regulile propuse de Minister.

Cât au avut la dispoziție «specialiștii» folosiți de Ministerul Educației să premediteze și să scrie într-un proiect de ordin de ministru regulile care calcă în picioare orice standard european sau promovat de OECD? 3 ani. Atât s-a scurs de la momentul aprobării Legii educației Iohannis-Deca ce a dat liber la organizarea unui examen suplimentar de către licee și până la apariția regulilor care dau liber tuturor neregulilor imaginabile pentru admiterea la liceu, începând din 2027.

Pare că un grup infracțional organizat și-a pregătit detaliat pașii și a premeditat în ultimii 3 ani, în cel mai mic detaliu, frauda pentru care ar urma să nu mai poată da seama nici dacă se vede cu ochii liberi în piața mare. „Nici anonimizarea lucrărilor scrise înainte de corectare nu apare menționată la niciuna dintre cele trei tipuri de probă verificate” – este o culme a premeditării fraudei, după cum o arată analiza Edupedu.ro.

Mai există directori de licee și profesori incoruptibili în România lui 2026? Indiscutabil. Vocile câtorva sunt vizibile pe Edupedu.ro. Și aș face o nedreptate să spun că corectitudinea se oprește la ei. Din păcate, însă, nedreptatea pe care aș face-o greșind astfel n-ar fi prea mare, dacă ne uităm la rezultatele produse de licee, la solicitările și la tăcerea celor mai multe.

Cu toate suspiciunile astea grave de corupție pe care examenul dublu la liceu le ridică, să vorbim despre călcarea în picioare a principiilor echității, nediscriminării, libertății de șanse pentru copiii de la satul adevărat din România este un mare lux. Nici nu mai ajungem la criticile aduse de oamenii care au avut curajul să vorbească despre toate riscurile de fond aduse de un astfel de examen în urmă cu 3 ani, când el era introdus în lege de președintele de atunci, Klaus Iohannis.

Oare examenul dublu operaționalizat de Guvernul Bolojan în ultimele zile de viață guvernamentală ne va conduce către un paradox pe care-l vedem deja întâmplându-se în sănătate? Vor ajunge părinții și bunicii de la sate să muncească pe brânci ca să-și educe copiii de-adevăratalea la licee private, așa cum odinioară au făcut cu părinții noștri pentru a-i trimite la oraș în speranța unei vieți corecte și bune? Vor ajunge să muncească numai să-și țină copiii departe de „marii profesori” din colegiile cu renume de tristă amintire în care corupția se va învăța prin exemplul oferit de magistru?

Victime sigure ale noilor reguli vor fi parte din copiii de la școlile din ruralul real, care nu au pile, relații, cunoștințe la liceele considerate „bune” din orașe și nici familii care să-i poată susține pe rute educaționale sănătoase. Fie că ele înseamnă licee cu profesori onești, dar mai puțin știuți public, fie că înseamnă licee private ale căror conduceri țin cu adevărat cu copilul și meritocrația. Până acum, copiii aceștia se luptau pentru șanse egale cu toți ceilalți. Acum, vor fi victime sigure ale sistemului de examinare viciat și corupt.

E-adevărat că nu mai poate modifica acum Legea educației lui Iohannis, pentru că nu mai poate da OUG, fiind șeful unui guvern interimar. Dar premierul Ilie Bolojan poate încerca să-și repare greșeala de a ne fi pus față în față cu nenorocirea măcar lăsând această decizie nedecisă. S-o rezolve viitorul executiv, dacă ministrul pe care el l-a ales atât a putut: să pună în dezbatere reguli de nelegalizat. Va face Bolojan proba bunei-credințe? Sau față în față cu viitorul hâd al României va alege să lase corupția ca marea sa moștenire care trebuie învățată de la 14 ani, instituționalizat?

PS: Cum credeți că arată mintea unei părți a funcționarilor și demnitarilor din Ministerul Educației din România, dacă au putut să vină în 2026 cu așa ceva public?

Și cum credeți că arată profilul unei părți a profesorilor și directorilor din licee care acum tac și își freacă mâinile de satisfacție pentru peșcheșul care va să vie, când văd această grozăvie? Cum credeți că îi vor evalua apoi, la clasă, acești profesori și directori pe copiii mai-marilor locali cărora le vor fi deschis contra-cost ușile claselor „marilor” colegii pe care le reprezintă? Dar cum credeți că îi vor asculta și nota pe copiii de la țară, care n-au pe nimeni influent în spate? Și cum mai credeți că va arăta viitorul României în care copiii noștri vor fi adulți, educați exact așa, explicit și implicit, la astfel de licee?

Cel mai nereformat ciclu din preuniversitar, liceul – la care guvernele PSD-PNL au oprit toate reformele gândite de legea Miclea-Funeriu prin care au trecut însă din 2012 încoace învățătorii și profesorii de gimnaziu – vrea înapoi la sistemul feudal dinainte de admiterea computerizată introdusă în 2000, în forme incipiente, de Marga.

Și culmea este că în plin avânt al AI-ului și al noilor tehnologii, liceele și colegiile au reușit să-și impună întâi în fața unui președinte și-a consilierei lui (Iohannis-Deca), apoi în fața unui ministru cvasi-inexistent organizarea unei admiteri total birocrate, ascunse de orice urmă de digitalizare, fără respectarea niciunui principiu de corectitudine, anti-corupție sau anti-conflict de interese.

Vă întrebați de ce vorbesc despre o responsabilitate a premierului în ceea ce pare o politică publică de nișă, a Ministerului Educației? Pentru că atunci când vorbim despre un examen național aplicat întregii cohorte de 14-15 ani, ne referim la o măsură cu putere transformatoare sau de schimonosire a profilului societății. Decizia este strategică și depășește responsabilitatea unui minister de linie; cu atât mai mult cu cât analizele OCDE au indicat în repetate rânduri inclusiv către o eliminare a evaluării de la clasa a VIII-a, într-un sistem de învățământ obligatoriu până la clasa a XII-a. Iar responsabilitatea premierului Ilie Bolojan este cu atât mai mare cu cât acest ministru al Educației cu care ne-a „pricopsit”, Mihai Dimian, este unul asumat public de șeful Executivului, care l-a căutat timp de 3 luni până a găsit pe cineva vrednic de această onoare, în evaluarea sa.

Și cel mai păcătos este că miza este mai mare decât furtul la un examen, așa cum corect evaluează colega mea Ramona Florea. Este vorba despre un sistem în care vedem public lupta dintre partea reformatoare și gruparea care militează pentru restaurație, ambele aflate în Ministerul Educației condus astăzi de un retrograd. Birocrarizarea admiterii la liceu propuse astăzi este în totală contradicție cu planurile de viitor expuse oficial de cei din Minister. La ce folos să mai aplecăm urechea la planurile cu privire la portofoliul educațional în dezvoltare din 2011 încoace, la standardele naționale de evaluare care conform declarațiilor publice ar trebui să conteze mai mult decât chiar Evaluarea Națională? Majoritatea declarațiilor lui Bogdan Cristescu sau, hai să-l îngăduim și pe el!, Sorin Ion devin astăzi forme fără niciun fond. Toate mor în ziua în care examenul suplimentar de admitere la liceu va deveni realitate, în forma propusă de cel care-și spune „ministru” și se numește Mihai Dimian. La ce bun modificări de curriculum, evaluări intermediare și reformări de învățători și profesori din primar și gimnaziu, dacă la liceu o să intre tot fiica sau fiul analfabet al unora la putere, pe criterii de corupție?

Este evident că miza luptei devenite vizibile în aceste zile este continuarea triumfului sistemului profund corupt și concentrat pe extracția de resurse din sistemul public educțional (așa cum atât de lucid a documentat sociologul educațional Lazăr Vlăsceanu, respins constant de Academia Română de la a deveni membru), pentru care principiile sunt valabile doar pe hârtie. În realitate, ceea ce promovează leadership-ul de facto al sistemului educațional din România lui 2026 sunt regulile propuse astăzi de Ministerul Educației și Cercetării condus de ministrul Mihai Dimian numit direct de premierul Ilie Bolojan: birocrație, deresponsabilizare, furt de resurse financiare și umane și crearea unor noi generații de corupți. Sistemic.