România are doar trei centre specializate pentru copii sub 14 ani care comit infracțiuni grave. Aceștia ajung, în realitate, în aceleași centre cu copii victime – Explicațiile lui Cristi Danileț despre reacția statului

„În România nu există centre dedicate minorilor care comit fapte penale decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița. În restul județelor copiii făptuitori sunt găzduiți în centre împreună cu copiii victimă, scrie pe blogul personal Cristi Danileţ”, fost judecător şi membru al CSM. 

Atunci când un copil comite o faptă penală gravă, de la furt și tâlhărie până la viol sau omor, reacția statului român diferă fundamental în funcție de vârsta minorului și de existența discernământului, explică fostul judecător Cristi Danileț, într-o analiză a cadrului legal aplicabil minorilor.

Copiii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal în nicio situație, potrivit Codului penal. În aceste cazuri, nu există anchetă penală, condamnare sau internare într-un centru de detenție. Singura intervenție posibilă este cea prevăzută de Legea 272/2004 privind protecția copilului.

Măsurile se dispun de către Comisia pentru Protecția Copilului sau de instanță, la propunerea DGASPC, și includ supravegherea specială sau plasamentul. Însă aplicarea lor depinde de existența unor centre specializate, care lipsesc aproape complet din România.

„Acest serviciu de tip rezidențial este denumit Centru de  orientare, supraveghere și sprijinire a reintegrării sociale a copilului care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal (art. 6 din HG 1439/2004), care funcționează după regulamentul aprobat prin HG 867/2015 și îndeplinește standardele minime din Ordinul M.Muncii 25/2019.

În România nu există centre dedicate minorilor delicvenți decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița.

În restul județelor copiii făptuitori sunt găzduiți în centre împreună cu copiii victimă (notele de subsol nr. 199-201 din Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2023 – 2027).”

Ce face statul când copii sub 14 ani comit infracțiuni grave. Explicațiile lui Cristi Danileț 

A. „Dacă a împlinit 14 ani, minorul poate fi încătușat de către poliție, anchetat de procuror și sancționat de către judecători (art. 113 C.pen). Dacă este găsit vinovat el este declarat infractor și va fi sancționat printr-o măsură educativă (art. 115):

–  pentru fapte mai ușoare: stagiul de formare civică 1-4 luni; supravegherea 2-6 luni; consemnarea la sfârșit de săptămână 4-12 săptămâni; asistarea zilnică 3-6 luni;

–   pentru fapte mai grave (infracțiuni sancționate peste 7 ani închisoarea) sau minorul are antecedente:  internarea într-un centru educativ 1-3 ani; internarea într-un centru de detenție 2-5 ani sau 5-15 ani.

B. Dacă nu răspunde penal (adică are sub 14 ani, deci nu are discernământ în nicio situație când comite fapte penale, respectiv dacă are 14-18 ani, dar expertiza stabilește că a comis acea faptă fără discernământ) el beneficiază de măsuri de protecție specială (art. 60 lit. e), art. 59 lit. a) și c) și art. 84 alin. (1) din Legea 272/2004).

Se dispun la propunerea DGASPC (art. 84) de către: Comisia pentru Protecția Copilului, în situația în care există acordul părinților, respectiv instanța de judecată, dacă nu există acest acord (art. 65 și art. 71 alin. 1). Acestea măsuri sunt:

1. supravegherea specială (art. 71 și art. 85): copilul rămâne în familie familia sa, sub condiția respectării de către acesta a unor obligații, cum ar fi:

a) frecventarea cursurilor școlare;

b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi;

c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;

d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane.

Copiilor li se pot oferi servicii în cadrul Centrului de zi pentru orientarea, supravegherea și sprijinirea reintegrării sociale a copilului care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal (art. 5 din HG 1439/2004), care funcționează după regulamentul aprobat prin HG 867/2015 și și îndeplinește standardele minime din Ordinul M.Muncii 27/2019.

2. plasamentul (art. 62): copilul, va fi încredințat temporar, în ordine, către:

–    o persoană sau familie (art. 122 alin. 1 și 2);

–   un asistent maternal (art. 122 alin. 3 și OG nr. 27/2024);

–   un serviciu de tip rezidențial, care oferă găzduire mai mare de 24 ore, pentru copiii mai mari de 7 ani (art. 123) și care e obligatoriu pentru copiii care comit fapte foarte grave (art. 86):

o case de tip familial: maxim 12 copii;

o apartamente: maxim 6 copii;

o centre de primire în regim de urgență: maxim 30 copii pentru cel mult 6 luni.

Acest serviciu de tip rezidențial este denumit Centru de  orientare, supraveghere și sprijinire a reintegrării sociale a copilului care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal (art. 6 din HG 1439/2004), care funcționează după regulamentul aprobat prin HG 867/2015 și îndeplinește standardele minime din Ordinul M.Muncii 25/2019.

În România nu există centre dedicate minorilor delicvenți decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița. În restul județelor copiii făptuitori sunt găzduiți în centre împreună cu copiii victimă (notele de subsol nr. 199-201 din Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură” 2023 – 2027).

Cât este sub puterea măsurii:

–       copilul și părinții participă la programe de consiliere psihologică (art. 84 alin. 3 si 4);

–       copilul beneficiază de servicii specializate pentru reintegrare în societate (art. 88), prevăzute în HG 1439/2004;

–       copilul merge la școala din zona centrului, însoțit de un angajat al centrului rezidențial (art. 8 din HG 1439/2004)

–       nu se dau publicității date despre copil (art. 87);

–       părintele este obligat la plata unei sume lunare sau la muncă în folosul comunității locale (art. 67).”

 Informații de context

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că se analizează „oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzută de lege”, pe 26 ianuarie.

Inițiativa vine după crima din Timiș cu unul dintre suspecți de 13 ani

Amintim că elevul de 13 ani care ar fi fost implicat în tragedia din localitatea Cenei, județul Timiș, va face școală online, a transmis purtătoarea de cuvânt a Direcției Generale de 

Asistență și Protecție a Copilului Timiș, Smaranda Marcu, pentru Edupedu.ro.

Măsura a fost luată după ce mai mulți părinți nu și-au lăsat, joi, copiii să vină la ore, de teamă ca băiatul de 13 ani ar putea veni la școală. Potrivit Codului Penal, copiii sub 14 ani nu au discernământ și nu pot fi urmăriți de justiție și nici reținuți, iar legea permite ca elevul să învețe în continuare în școală, până la stabilirea de către autoritățile abilitate a unei măsuri.

• Pe fondul acestui caz, psihologul Mihaela Dinu de la organizația Salvați Copii a publicat o analiză despre violența extremă între copii care este un subiect sensibil și complex, care nu apare „din senin”.

Foto: © Vitalii Shkurko | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.