România este campioana „brain drain” în UE, arată o analiză EDJNet / O soluție ar fi ca tinerii și talentele să fie identificate din liceu și să le fie arătate joburile potrivite pentru ei în regiunea lor, spune profesorul Sierdjan Koster

Tot mai multe regiuni din Europa, inclusiv aproape întreaga Românie, pierd tineri cu studii superioare care pleacă în străinătate, într-un fenomen de „brain drain” care afectează dezvoltarea economică și serviciile publice, potrivit unei analize realizate de jurnalistul José Ramón Pérez de la publicația spaniolă El Confidencial, preluată de Rețeaua europeană de jurnalism bazat pe date (EDJN).

Analiza arată că fenomenul apare atunci când statele investesc în educație, dar nu reușesc să creeze suficiente oportunități pentru a păstra forța de muncă calificată. În aceste condiții, mobilitatea nu mai este un avantaj, ci devine „un motor al pierderii structurale de talent”, iar regiunile afectate intră într-un cerc vicios de declin.

„Odată cu plecarea celor mai calificați tineri, regiunile afectate intră într-o spirală descendentă care încetinește creșterea economică și slăbește serviciile publice”, notează José Ramón Pérez. În acest context, tot mai mulți profesioniști aleg să emigreze, amplificând problema.

• Comisia Europeană definește acest fenomen drept „capcana dezvoltării talentului”, care afectează regiunile incapabile să compenseze pierderea populației active din cauza depopulării și îmbătrânirii, conform sursei citate. În prezent, 46 de regiuni sunt în această situație, inclusiv aproape întreaga Românie și Bulgaria, dar și zone din Italia sau Portugalia.

Alte 36 de regiuni europene riscă să ajungă în aceeași situație în următorii ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 30% din populația Uniunii Europene trăiește în teritorii afectate sau vulnerabile la acest fenomen, potrivit analizei.

Harta exodului de creiere nu este uniformă: în unele state, migrația este în principal internă, iar în altele externă. În Spania, de exemplu, tinerii pleacă din regiunile din interior către Madrid sau zonele de coastă, în timp ce în țări precum România sau Lituania, migrația este predominant către alte state ale Uniunii Europene.

România, în topul țărilor afectate de exodul absolvenților

Datele arată că România se numără printre cele mai afectate țări: proporția absolvenților de studii superioare care locuiesc în alte state UE depășește 10%, în timp ce în Spania este de aproximativ 1,5%. Chiar și așa, tendința de plecare este în creștere în multe state, inclusiv în cele mai dezvoltate.

• Datele arată că principalele destinații pentru românii care trăiesc în alte state UE sunt Italia, cu aproximativ 839.000 de persoane, Germania (circa 619.000) și Spania (aproape 499.000). La distanță urmează Austria (116.602) și Belgia (99.844), iar alte destinații importante includ Olanda, Irlanda și Portugalia. În restul statelor UE, comunitățile de români sunt semnificativ mai mici, sub 50.000 de persoane fiecare, arată datele Eurostat.

Iar România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a cetățenilor care trăiesc în alte state membre, respectiv 13,2% din populația activă (15-64 de ani), urmată de Croația (11,2%) și Bulgaria (8,7%), potrivit datelor Eurostat citate în analiză. La polul opus se află state precum Germania, Franța sau Suedia, unde proporția este sub 1%:

România, cu două regiuni pe ultimele două locuri din regiunile UE, la inovare

Datele privind inovarea arată și ele decalajele regionale care alimentează exodul de talent: toate regiunile din România sunt clasificate drept „emergente” în Indexul European al Inovării, ocupând poziții în partea inferioară a clasamentului din 217 regiuni analizate. București-Ilfov este cel mai bine plasat (locul 180, scor 59), urmat de Nord-Vest (208) și Vest (210), în timp ce regiuni precum Sud-Est (216) și Sud-Vest Oltenia (217) se află la coada clasamentului.

• Aceste diferențe reflectă capacitatea limitată de inovare și investiții, ceea ce reduce oportunitățile pentru tinerii educați și contribuie la migrarea acestora către state sau regiuni mai dezvoltate din Uniunea Europeană.

Printre cauzele principale ale exodului creierelor se numără salariile necompetitive, costul ridicat al vieții și oportunitățile limitate de carieră, dar și investițiile insuficiente în cercetare și dezvoltare. Acestea reduc capacitatea statelor de a păstra specialiști în domenii cheie, precum medicina sau tehnologia, și afectează competitivitatea economică.

Fenomenul a fost amplificat după criza financiară, când migrația către statele mai bogate din Europa a devenit masivă, în special din Europa de Est și de Sud. „Cea mai calificată forță de muncă din țara noastră lucrează acum în Uniunea Europeană. Acest lucru ne lasă fără capacitatea de a construi infrastructură, fără asistente în spitale și fără profesori în școli”, a declarat Emil Boc, fost prim-ministru al României, citat de analiza El Confidencial.

Există însă și exemple de politici locale care încearcă să inverseze tendința. În Cluj-Napoca, autoritățile au făcut din atragerea și retenția capitalului uman o prioritate, investind în economie, infrastructură și calitatea vieții, mai notează analiza citată. Strategia include dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere, extinderea infrastructurii și susținerea serviciilor publice.

• Inclusiv inițiative precum festivalul de muzică electronică Untold au contribuit, de asemenea, la dinamizarea vieții culturale a orașului. Însă acest model nu poate funcționa fără locuințe la prețuri accesibile. „Vom pierde tânăra generație și vom lăsa Europa pe mâna extremiștilor și a populiștilor dacă nu punem în aplicare un program comunitar pentru locuințe accesibile”, precizează Boc.

În același timp, mai mulți specialiști atrag atenția că politicile trebuie să vizeze prevenirea plecării, nu doar atragerea celor care au emigrat. „Trebuie să încercăm să ne adresăm talentului de la o vârstă timpurie, când sunt încă în liceu, și să le arătăm oportunitățile care există în propria regiune”, explică Sierdjan Koster, profesor de geografie economică și dinamica pieței muncii la Universitatea din Groningen.