„România nu își permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare”, dacă vrea să aibă resursele pentru a finanța educația / Toți membrii europeni ai NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligațiilor asumate la summitul de la Haga — Fundația Friedrich Ebert

401 de vizualizări
Sursa: Friedrich Ebert Stiftung – Fes.de
Toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligației de alocare a 5% din PIB pentru apărare, obligație stabilită la summitul NATO de la Haga – 2025, potrivit unei noi analize a Fundației Ebert Stiftung. Aceasta arată că pentru România angajamentul de la Haga ar însemna ca „aproape 15% din veniturile bugetare să fie direcționate către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO”.

Analiza citată arată că, în 2023, toate statele europene cheltuiau cu educația mai mult decât cu apărarea, „cu media UE 27 de cheltuieli pentru educație de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare”. Dacă toate țările europene membre NATO își respectă obligația asumată la Haga, „Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educație decât pentru apărare, în condițiile în care nu calculăm posibilele reduceri de alocare pentru a crea spațiul fiscal necesar”, arată sursa citată.

  • Aceasta notează că România avea un nivel al veniturilor la buget foarte scăzut în  2023 – 34%, comparativ cu 45,6% media UE. 

Iar pe baza datelor Eurostat (2023) și a estimărilor bazate pe angajamentele de la Haga, specialiștii Friedrich Ebert estimează că după 2025 România va aloca 14,7% din buget pentru apărare, comparativ cu o alocare de 10% pentru educație.    

Fundația Friedrich Ebert apreciază că, pentru a putea finanța educația și dezvoltarea pe termen lung, acoperind totodată și noile obligații de apărare impuse de contextul de securitate actual, România va trebui să ia măsuri care să ridice nivelul veniturilor bugetare – măsuri precum alinierea la modelul fiscal european și combaterea evaziunii fiscale:

  • „În concluzie, dacă ținem cont de contextul actual de securitate și de angajamentele luate, România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european va putea ridica nivelul veniturilor bugetare pentru a ne apropia de media europeană (≈45% din PIB), în așa fel încât țara noastră să poate face față angajamentelor internaționale și, totodată, să aibă resursele necesare pentru a finanța educația și dezvoltarea pe termen lung”.
Citește și:
Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC


1 comment
  1. 3.4% din PIB? Chiar peste media ultimilor 18 ani. De la Tăriceanu, nimeni n-a mai dat peste 4% pentru educație.
    Culmea, legea zice 15% din venituri, dar la o colectare de 34%, asta înseamnă cel mult 5.1%.
    Deșteaptă lege, a introdus un element relativ, pentru a masca subfinantarea. Suna mult 10 sau 15% din „ceva”, dar când acel „ceva” este net sub media Europeana, devine puțin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Oana Moraru: În România, profesorul e de mult timp abandonat singur la catedră. Da, copilul are nevoie să se simtă bine la școală, dar și sub presiune. Învățarea se întâmplă și cu pasiune, dar și cu constrângere, și cu libertate, dar și cu monitorizare și răspundere

Există două realități aparent contradictorii ale relației elev-profesor. Vorbind de școlile publice, de masă, dar și despre cele particulare cu mai mult de 200 de elevi (unde s-a depășit statutul…
Vezi articolul

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul

Ciprian Teleman, favorit ca ministru la Cercetare-Digitalizare – SURSE. Este președintele PLUS Ilfov, cu studii de geologie, dar carieră recentă în coaching de business, inteligență emoțională și managementul stresului și venituri principale din activități financiar-contabile

Persoana avută în vedere de USR-PLUS pentru a conduce Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în viitorul guvern, Ciprian Teleman, este o persoană polivalentă, din câte reiese din informațiile publice și…
Vezi articolul