Pentru prima dată din 2017 încoace, România nu mai este prezentă prin nicio universitate în Academic Ranking of World Universities (ARWU) – top 1000, clasamentul internațional al universităților realizat de Shanghai Ranking Consultancy. În ultimii șase ani, singura instituție românească de învățământ superior prezentă continuu în rândul primelor 1000 de universități, conform acestui clasament, a fost Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, iar în unii ani a apărut și Universitatea din București. Din 2020, a rămas doar UBB. Dar nici universitatea clujeană nu mai apare în ediția ARWU pe 2023, publicată marți.
Shanghai este unul dintre cele mai mari rankinguri internaționale, iar inițial lista, după o serie de criterii stricte, doar un top 500 internațional. Universitățile românești nu s-au regăsit mult timp în acest clasament, iar în urmă cu mai bine de un deceniu și jumătate erau chiar analizate șansele instituțiilor de România de a fi incluse în rankingul Shanghai al universităților.
Prima universitate locală care a reușit acest lucru a fost UBB, în 2017, când acest clasament a fost extins de la 500 la 800 de universități. În 2018, când rankingul publicat a fost extins din nou, până la 1000 de universități, a fost inclusă în top 1000 și Universitatea din București, care și-a păstrat locul, în ultima parte a rankingului, și în 2019. În intervalul 2020-2022, Babeș-Bolyai a rămas singura universitate inclusă în topul publicat, apărând în ediția de anul trecut în intervalul 801-900.
Acum, ARWU este unul dintre principalele rankinguri internaționale luate în calcul în realizarea metarankingului național al universităților.
- Realizatorii rankingului precizează că sunt analizate și ierarhizate, de fapt, 2.500 de universități, însă doar top 1000 este publicat.
Comparativ, cele mai multe țări din regiunea Europei Centrale și de Est sunt prezente cu cel puțin o universitate în rankingul Shanghai 2023. Cea mai solidă prezență o are Polonia, cu 9 universități, urmată de Republica Cehă cu 6 și Ungaria cu 4. Serbia este reprezentată de două universități, iar Croația, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia sunt reprezentate de câte o instituție de învățământ superior.
Criteriile folosite în clasamentul Shanghai sunt: calitatea educației (10% – indicator-cheie: premiile Nobel și Fields câștigate de absolvenți); calitatea personalului academic (40% – indicatori-cheie: premii Nobel și Fields câștigate de membri ai corpului academic, număr mare de citări); activitatea de cercetare (40% – indicatori-cheie: materiale publicate în Nature și Science sau incluse în Science Citation Index-Expanded și Social Science Citation Index); performanța per capita (10%).
Clasamentul global: Harvard – din nou pe primul loc
Rankingul global este condus și în acest an de Harvard (pentru al 21-lea an consecutiv), Stanford și Massachusetts Institute of Technology, top 5 fiind completat de Cambridge și University of California – Berkeley. Alte patru universități americane și una din Marea Britanie completează top 10: Princeton, Oxford, Columbia, California Institute of Technology și University of Chicago.
15 din primele 20 universități sunt americane, iar restul cinci – europene: 3 din Marea Britanie, 1 din Franța (locul 15) și 1 din Elveția (locul 20). Următoarele universități europene sunt pe locul 23 (Imperial College London) și 32 (Universitatea din Copenhaga).
- Din Europa Centrală și de Est, cel mai bine clasate sunt Universitatea Carolină din Praga și Universitatea din Belgrad, ambele în intervalul 301-400.
Țările cu cele mai multe universități în top 1000:
- SUA – 187 (din care 38 în top 100)
- China – 214 (din care 11 în top 1000) – notă: topul Shanghai le include aici și pe cele din Taiwan (14 în top 1000)
- Marea Britanie – 64 (din care 8 în top 100)
- Germania – 45 (din care 4 în top 100)
- Australia – 34 (din care 7 în top 100)
- Japonia – 32 (din care 2 în top 100)
- Franța – 27 (din care 4 în top 100)
- Canada – 25 (din care 5 în top 100)
- Italia, Spania și Coreea de Sud au 40, 38, respectiv 30 de universități în top 1000, dar niciuna în top 100
Citește și:
Nicio universitate din Uniunea Europeană în top 15 Academic Shanghai Ranking 2022, condus și anul acesta de Harvard University, ca în ultimii 20 de ani / Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, singura prezență românească în top, pe locurile 801 – 900
C.I.
Redacția
15 comments
DESPRE CLASAMENTELE ACADEMICE/ UNIVERSITARE – ASPECTE IGNORATE SAU PUȚIN CUNOSCUTE ÎN ROMÂNIA
A. Clasamentele universitare/ academice reprezintă rezultate ale evaluărilor/ testărilor comparative de universități
Legitățile economiei libere de piață și necesitatea respectării drepturilor universale ale
consumatorilor au impus încă din anii ’80 – inițial doar în statele dezvoltate – instituirea și
practicarea evaluărilor/ testărilor comparative periodice de produse/ servicii oferite
consumatorilor de către diversii lor furnizori, activi pe o anumită piață liberă.
O categorie specială de furnizori – întrucât sunt foarte diversificați, implică numeroase
„părți interesate” (inclusiv un foarte mare numar de „clienți”/ „beneficiari”), funcționează
integral/ parțial reglementat și influențează în mod considerabil dezvoltarea social-economică a unui stat – este reprezentată de furnizorii de servicii educaționale (denumiți uzual „furnizori de formare/ educație”, „unități de învățământ”, „școli”, „universități”, „facultăți”, etc.), indiferent de proprietar, mărime, nivel, domeniu, etc.
Produsele și serviciile educaționale oferite de acești furnizori, procesele acestor furnizori și chiar organizațiile furnizorilor de servicii educationale – cu predilectie instituțiile de învățământ superior, IIS (denumite „universités”, „facultés”, „écoles supérieures” – în statele francofone sau „universities”, „colleges”, „high schools” – în statele anglofone, etc.) – au devenit treptat, pe parcursul ultimelor două decenii, obiectul unor ample și tot mai numeroase evaluări multicriteriale comparative (la nivel local, național, regional, chiar mondial) efectuate conform unor metodologii mai mult sau mai puțin transparente și credibile, de diferite organizații mai mult sau mai putin competente și/ sau credibile, pe baza unor criterii mai mult sau mai puțin pertinente, obiective, transparente. Aceste criterii reflectă de fapt anumite interese astfel încât, prin ponderile alocate fiecăruia sau chiar prin prezența/ absența lor, pot privilegia sau neglija/ desconsidera interesele anumitor „părți interesate”.
Rezultatele unor asemenea evaluări sunt, de regulă, publicate sub forma unor „clasamente” („top”-uri) – NU „clasficări” cum apare uneori în social și mass-media !!! – mai ales universitare, actualizate periodic, pe domenii, regiuni sau alte criterii, clasamente ce sunt fie disponibile gratuit pe website-uri specifice (asigurându-se astfel transparența necesară și difuzarea lor largă către cei interesați), fie contra cost (asigurând astfel venituri celor ce le-au realizat și publicat) …
Clasamentul („top”-ul) universitar este de fapt o listă a anumitor IIS (universități,
colegii, etc.) – identificate, evaluate și selecționate la nivel național, regional sau mondial – plasate în ordinea descrescătoare a punctajelor/ scorurilor obținute în urma evaluărilor efectuate în conformitate cu o metodologie prestabilită (având în vedere valorile măsurate și ponderile alocate diferiților indicatori ai unui set de criterii).
Clasamentul („top”-ul) universitar se elaborează de către o organizație de evaluare-clasificare
având un sistem de evaluare-clasificare ce include un proces de evaluare-clasificare
(pe baza unei “metodologii de evaluare-clasificare” transparente, clare si eficace) precum și
resurse adecvate.
Calitatea și mai ales credibilitatea rezultatelor acestor clasamente depind însă, în mod
critic, atât de calitatea si cantitatea datelor colectate (provenind din Rapoarte anuale, diverse statistici empirice și oficiale, răspunsurile la chestionare de evaluare primite de la candidați, studenți, absolvenți, angajatori, cadre didactice, etc.) cât și de modul de prelucrare a lor (“metodologia de evaluare-clasificare” utilizată).
Poziția în clasamente a unei anumite universități rezultă, de regulă, din calcularea unei
medii ponderate a rezultatelor evaluărilor efectuate la fiecare indicator și criteriu avut în vedere (valorile coeficienților de pondere fiind de regulă stabilite, mai mult sau mai puțin empiric, de organizația care realizează clasamentele).
Criteriile, indicatorii și valorile coeficienților de pondere sunt elemente sensibile ale
“metodologiei de evaluare-clasificare”; modul de stabilire a lor precum si modificarea lor prea frecventă sau netransparentă sunt aspecte criticabile, chiar contestabile, putând dauna astfel considerabil obiectivității și credibilității evaluărilor și clasificărilor efectuate.
B. Părțile interesate în evaluarea si îmbunătățirea continue ale calității universității
În cadrul și în jurul oricărei IIS există mai multe categorii de „părți interesate”/
„parteneri de interese”/ „stakeholders” față de care este necesară adoptarea unei strategii de tip „win-win”/ „câștig”/ „câștigă” – singura ce poate funcționa pe termen lung întrucât, pe baza lor :
• Părinții și absolvenții de liceu (candidați la studenție) pot alege – din vreme și în condiții
optime – universitatea ce corespunde cel mai bine posibilităților, nevoilor, așteptărilor și
cerințelor lor (inclusiv din punct de vedere financiar)
• Universitățile prezente în clasamente (și personalul acestora) îsi pot îmbunatăți
performanțele și pot adapta nivelul taxelor de studii percepute la poziția obtinută în clasament
(cele plasate pe primele locuri devenind obiect de „benchmarking” pentru celelalte și putând
solicita nivelul cel mai ridicat al taxelor de studii ; cele plasate pe ultimele locuri trebuind să
reducă adecvat nivelul acestor taxe).
• Universitățile absente din clasamente (și personalul acestora) îsi pot îmbunătăți radical
performanțele pentru a fi incluse în clasamentele ce vor urma întrucât aceste clasamente au si un anumit rol publicitar, fiind mult mai credibile decât publicitatea plătită de furnizori..
• Angajatorii (și alți agenți economici) – se pot orienta mai usor in selecționarea și
angajarea absolvenților pentru ocuparea anumitor posturi, preferându-i pe cei ai anumitor
universități (de regula ai acelor universități care s-au plasat în poziții adecvate cerințelor
angajatorilor)
• Finanțatorii (mai ales cei publici, locali sau centrali, și sponsorii) – pot condiționa
acordarea finanțării de obținerea anumitor rezultate, valoarea acestor finanțări depinzând de
poziția obținută în clasament
• Creditorii – pot determina valoarea reala pe piață a unei universități sau a unui student ce
solicită credit
• Autoritățile naționale – pot cunoaște in detaliu performanțele universităților incluse în
clasamente și pozițiile acestora în raport cu cele mai bine clasate universități (locale sau din alte state), inclusiv (sau mai ales) în scopul alocării anumitor finanțări publice
• Comunitatea locală – poate cunoaște valoarea reală pe piață a universităților situate în
cadrul acesteia
C.Clasamente universitare/ academice mondiale
I.EDUCAȚIE ȘI CERCETARE
I.1. Academic Ranking of World Universities/ARWU + Global Ranking of Academic Subjects / GRAS (http://www.shanghairanking.com/); funcționează din 2004 în R.P.China.
In 2023 sunt avute în vedere 1000 universități educație-cercetare și 54 domenii științifice.
• CRITERII DE CLASIFICARE :
1.Calitatea educaţiei,
2.Calitatea cadrelor didactice,
3.Impactul cercetării,
4.Mărimea instituţiei
• INDICATORII DE CLASIFICARE (PONDERI) :
1.1.Numărul absolvenţilor instituţiei care au primit Premii Nobel sau Medalii Field (10%),
2.1.Numărul cadrelor didactice ale instituţiei care au primit Premii Nobel sau Medalii Field (20%),
2.2.Numărul celor mai citaţi cercetători (20%),
3.1.Numărul articolelor publicate în revista Nature and Science (20%),
3.2.Numărul articolelor indexate în Science Index-Expanded and Social Science Citation Index (20%),
4.1.Performanţa academică raportată la mărimea instituţiei (= numărul cadrelor didactice angajate permanent) (10%)
I.2. QS-Top Universities Ranking/QS (https://www.topuniversities.com/university-rankings);
– funcționează din 2004 în Marea Britanie si este singurul clasament care evaluează și masterate, angajabilitatea (rata de angajare) a absolvenților, sustenabilitatea universităților, rețelele internaționale de cercetare, clasificând universitățile evaluate pe domenii științifice și regiuni geografice, etc
In 2023 sunt avute în vedere 1500 universități educație-cercetare din 104 state.
CRITERII DE CLASIFICARE :
1.Calitatea/ Excelenţa cercetării,
2.Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii,
3.Prezenta/ Cooperarea internaţională,
4.Calitatea predării
INDICATORII DE CLASIFICARE (PONDERI) :
1.1.Scorul evaluării colegiale (40%),
1.2.Numărul de citări per cadru didactic (20%),
2.1.Rata de angajare a absolvenţilor (10%),
3.1.Numărul profesorilor străini (5%),
3.2.Numărul studenţilor străini (5%),
4.1.Raportul “număr total de studenţi” / “număr total de cadre didactice”(20%)
I.3. Times Higher Education–World University Rankings/THE (https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings) – funcționează din 2004 în Marea Britanie.
In 2023 sunt avute în vedere 1799 universități educație-cercetare din 104 state.
CRITERIUL 1 -Teaching (the learning environment) (30%)
INDICATORI:1.1.Reputation survey (15%)
1.2.Staff-to-student ratio (4.5%)
1.3.Doctorate-to-bachelor’s ratio (2.25%)
1.4.Doctorates-awarded-to-academic-staff ratio (6%)
1.5.Institutional income (2.25%)
CRITERIUL 2 – Research (volume, income and reputation) (30%)
INDICATORI:2.1.Reputation survey (18%)
2.2.Research income (6%)
2.3.Research productivity (6%)
CRITERIUL 3 – Citations (research influence) (30%) – the average number of times a university’s published work is cited by scholars globally (Elsevier’s Scopus)
CRITERIUL 4 – International outlook (staff, students, research) (7.5%)
INDICATORI:4.1.Proportion of international students (2.5%)
4.2.Proportion of international staff (2.5%)
4.3.International collaboration (2.5%)
CRITERIUL 5 – Industry income (knowledge transfer) (2.5%) – university’s ability to help industry with innovations, inventions and consultancy
I.4. Center for World University Rankings/ CWUR (https://cwur.org/) – funcționează din 2012 în Emiratele Arabe Unite (EAU)
CRITERIUL 1 – Education: based on the academic success of a university’s alumni
INDICATOR 1 – the number of a university’s alumni who have won prestigious academic distinctions relative to the university’s size (25%)
CRITERIUL 2 – Employability: based on the professional success of a university’s alumni, and measured by INDICATOR 2 – the number of a university’s alumni who have held top positions at major companies relative to the university’s size (25%)
CRITERIUL 3 – Faculty:
INDICATOR 3 – the number of faculty members who have won prestigious academic distinctions (10%)
CRITERIUL 4 – Research:
INDICATOR 4 – Research Output: the total number of research papers (10%)
INDICATOR 5 – High-Quality Publications: the number of research papers appearing in top-tier journals (10%)
INDICATOR 6 – Influence: the number of research papers appearing in highly-influential journals (10%)
INDICATOR 7 – Citations: the number of highly-cited research papers (10%)
II.CERCETARE
II.1. Scimago Institutions Ranking/Scimago (https://www.scimagoir.com/);
II.2. Leiden Ranking/CWTS (http://www.leidenranking.com/);
II.3. Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU (http://nturanking.lis.ntu.edu.tw/, http://www.heeact.edu.tw/ranking/index.htm);
CRITERII DE EVALUARE (EXCLUSIV producţia de articole)
1.Productivitatea cercetării (20%),
2.Impactul cercetării (30%),
3.Excelenta cercetării (50%)
• INDICATORII DE EVALUARE (PONDERI) :
1.1.Numărul articolelor publicate în ultimii 11 ani (1996-2006) (10%) ;
1.2.Numărul articolelor publicate în anul precedent (2006) (10%) ;
2.1.Numărul citărilor in ultimii 11 ani (1996-2006) (10%) ;
2.2.Numărul citărilor in anul curent (2006) (10%) ;
2.3.Numărul mediu al citărilor în ultimii 11 ani (1996-2006) (10%) ;
3.1.H-index al ultimilor doi ani (2005-2006) (20%) ;
3.2.Numărul articolelor cu multe citări “Highly Cited Papers” (1997-2006) (10%) ;
3.3.Numărul articolelor publicate în ultimul an în reviste cu impact ridicat (2006) (10%)
3.4.Numărul domeniilor in care cadrele didactice universitare demonstrează excelenţa (1996-2006) (10%)
II.4. University Ranking by Academic Performance/URAP (https://www.urapcenter.org);
II.5. World’s Best Universities Rankings/US-News (https://www.usnews.com/education/best-global-universities/rankings)
II.6. Webometrics (Cybermetrics Lab, CINDOC, Spain; http://www.webometrics.info)
– funcționează din 2004, în Spania.
In 2023 sunt avute în vedere 31000 instituții de învățământ din peste 200 state.
CRITERII DE CLASIFICARE (EXCLUSIV structura, conţinutul şi activitatea website-ului
universităţii)
1.Mărimea website-ului,
2.Rezultatele cercetării,
3.Impactul cercetării efectuate
• INDICATORII DE CLASIFICARE (PONDERI) :
1.1.S – Indicatorul mărimii = Numărul paginilor web proprii găsite cu patru motoare de căutare – Google, Yahoo, Live Search si Exalead. (20%);
1.2.V – Indicatorul vizibilităţii = Numărul total al link-urilor externe accesabile (“inlinks”) prin website – determinat cu Yahoo Search, Live Search si Exalead. (50%) ;
2.1.R – Indicatorul activităţii şi relevanţei = Mărimea totală şi relevanţa academică a tuturor fişierelor .doc, .pdf, .pps si .ppt ce sunt disponibile vizitatorilor pe website (15%) ;
3.1.Sc – Indicatorul publicaţiilor = Numărul total al articolelor, rapoartelor şi al altor publicaţii (precum si al citărilor lor) realizate de cadrele didactice proprii, conform datelor furnizate de Google Scholar, pentru fiecare domeniu academic. (15%)
D.Alte clasamente universitare/ academice + surse de date privind universitățile
D1. U-RANKING (https://www.u-ranking.es/) – Clasament academic/ universitar național/ spaniol – incluzând 71 universități din Spania. A fost prezentat în România ca fiind la nivel european!!
D2. METARANKING (OM_3046_2023.pdf (edu.ro) – ORDIN MinEdu Nr. 3046/2023 din 17 ianuarie 2023 pentru aprobarea Metodologiei privind realizarea exerciţiului naţional de metaranking
„ART. 1 Obiectivul prezentei metodologii este de a stabili principiile şi procedura de lucru în vederea realizării anuale a metarankingului universităţilor din România.
ART. 2 Metarankingul naţional se bazează pe analiza unor clasamente internaţionale ale universităţilor, recunoscute de “IREG (International Ranking Expert Group), Inventory of International Rankings”, în care sunt prezente universităţile româneşti.
ART. 3 În selectarea clasamentelor internaţionale ale universităţilor se va ţine cont de gradul de accesibilitate pentru diferite tipuri de universităţi, criteriile utilizate şi de nivelul final de apreciere, ce trebuie să se reflecte printr-un scor global al universităţii.
ART. 4 În selecţia clasamentelor internaţionale se vor utiliza următoarele principii:
a) clasamentul se bazează dominant pe criterii/indicatori academice/academici relevante/relevanţi;
b) toate clasamentele selectate au aceeaşi pondere în metarankingul naţional;
c) se vor selecta acele clasamente care oferă o evaluare globală a universităţilor, nu doar pe anumite domenii de specializare;
d) se vor evita clasamentele ce sunt restrictive pentru minimum 50% din universităţile româneşti;
e) respectarea procedurii de selecţie este auditată extern şi, după caz, validitatea rezultatelor se verifică prin analize complementare şi/sau raportarea la alte date disponibile.
ART. 5 Clasamentele utilizate în metaranking se stabilesc anual, cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor, iar cele nou-propuse vor fi pilotate timp de cel puţin un an, înainte de a fi considerate pentru metaranking.”
D3. UNIRANK – World Universities Search Engine (https://www.4icu.org) – repertoriu și clasament conținând în 2023 cca 14.000 colegii și universități din întreaga lume, înregistrate la fiecare continent și stat, în ordinea dată de un clasament național în funcție de anumite date obiective colectabile online din website-urile universităților, evitând astfel datele raportate de universitățile incluse. România (Top Universities in Romania | 2023 University Ranking | uniRank (4icu.org) este prezentă cu 73 universități acreditate, primele două fiind (ca și în alte clasamente, de exemplu CWUR) UBB și UPB.
Cum a ajuns cercetarea romaneasca , gluma altora ? Intrebati mai degraba administratia centrala.Sa incep cu doctoratele.Temele majoritatea sint rasuflate, adica au fost facute de altii demult.Noi, varietati pe aceeasi tema.Altele nu folosesc la nimic fiind destinate nimanui.Realizatorii celor citeva teme , realmente folositoare sint recrutati de universitati de prestigiu sau transnationale.
Un al doilea aspect este faptul ca administratia , prin natura activitatilor desfasurate este coordonator financiar pentru companii private sau de stat.Achizitiile acestora nu contin nimic legat de rezultate ale cercetarii sau invatamintului romanesc.Cel mai degraba sint facute cu importatori de servicii si echipamente , platindu-se numai puneri in functiune sau proiecte de calitate discutabila.Eu as impune ca un contractor privat sau de stat sa fie obligat ca 8 % din achizitie sa refere un rezultat de cercetare .Se poate prin procentarea unui contract atribuit prin raport calitate / pret.Ministerul finantelor are un indrumar pentru aceasta.Promovarea de catre romani a rezultatelor institutiilor romanesti este necesara.. Un al treilea aspect este mediatizarea utilitatii rezultatelor de cercetare.E inexistenta.
In matematica – a propo de premiile Fields – se lucreaza, totusi, individual.
Superbă performanța UE, 8 universități în Top 100, UE la egalitate cu UK.
Interesant ca rectorul de la UBB Cluj da vina pe factorul politic. Universitatile romanesti au autonomie, ei decid pe cine anagajeaza. Stiu cazuri de cercetatori romani din diasposa care au venit cu proiecte de milioane de euro in tara dar au fost alungati de universitati. Aproape toate concursurile de angajare si promovare in universitatile romanesti sunt masluite. In conditiile astea, sa dai vina pe polticieni, arata cat de mult tupeu pot sa aiba universitarii nostri. O rusine!
Pai, ce sa caute UBB Cluj Napoca alaturi de nume mari in Educatie, cand UBB Cluj Napoca i-a acordat Doctorat plagiatorului Lucian Bode?!
Si cine stie cate alte licente, masterate, doctorate a acordat UBB Cluj Napoca analfabetilor din partidele politice?!!!
UBB Cluj Napoca e azi in aceeasi categorie cu celebrele “fabrici de diplome” Spiru Haret, Dimitrie Cantemir, Valahia, Iosif Constantin Dragan, BIOTERRA, Universitatea Ecologica Bucuresti…
“Fabrici de diplome” care umplu CVurile analfabetilor impostori care ne guverneaza de 33 de ani…
Rusine!!!!
Presedintele Asociatiei Internationale a rectorilor, un lord, spunea acum cativa ani, ca nu conteaza daca din cele 30.000 de universitati una e pe locul 1735 sau 1736 ci ce fac pentru comunitatea loc. La cati laureanti Nobel avem sa vedem ca facem in comunitate. Avem varfuri dar acum se plang multi ca studentii cu sunt pregatiti pentru lumea de azi. Si n-a protestat nimeni! Asta e o problema… si pentr varfuri…
Cel mai mic buget al cercetării din Europa aduce roade pe măsură. Ca sa ai rezultate trebuie sa bagi bani!
Nu doar bugetul redus este raspunzator de realizarile insuficiente in cercetarea stiintifica romaneasca, ci mai ales modul de promovare si de sustinere “politica” a celor ce beneficiaza (a se citi: trebuie sa beneficieze) de finantare de la buget. La fel precum in domeniul economic, banii publici sunt dirijati si in cercetarea romaneasca inspre “cine trebuie” si arareori asta se face strict pe baza de merit. Iar alta sursa de bani pentru cercetare practic nu exista la noi. De aceea lucrurile stau asa cum se vede; fuga de competitia internationala corecta isi face efectul si in acest domeniu in Romania. Ce sa mai spun despre toleranta fata de furtul intelectual, adica plagiatul si promovarea multor hotzi de acest soi in functii de decizie in stat, in invatamantul universitar si cam peste tot.
Asta e” România educată ” a lui Klaus și a analfabeților funcționali care conduc țara de peste 30 ani,deci nu cred că trebuie să ne mai uimească ceva…
Ati omis faptul ca pe domenii (Clasamentul Shanghai: Global Ranking of Academic Subjects) universitatile romanesti sunt prezente. De exemplu, in domeniul medicinei veterinare (dar foarte posibil sa fie si in alte domenii), University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj Napoca (USAMV CN) apare in top 201-300.
Clasamentul Shanghai este public, iar inforamtiile pot fi verificate usor.
Surse:
https://www.shanghairanking.com/rankings/gras/2022/RS0304 https://www.shanghairanking.com/institution/university-of-agricultural-sciences-and-veterinary-medicine-cluj-napoca-1
Bună ziua, Shanghai Ranking după domenii de studiu este alt clasament. Cel pe 2023 va fi publicat în octombrie. Până atunci, puteți să-l consultați pe cel de anul trecut: https://www.edupedu.ro/shanghai-ranking-2022-dupa-domenii-de-studiu-universitatile-romanesti-au-o-prezenta-modesta-in-clasamente-similara-anului-trecut-8-din-15-aparitii-revin-institutiilor-din-cluj-napoca/. Mulțumim că ne urmăriți!
Premii Nobel și medalii Fields pentru absolvenți și corpul profesoral, articole publicate în Science și revistele din domeniu asociate Science…
Mă mir cum au ajuns și ale noastre pe acolo din când în când. Ce au evaluat atunci?
PS premiile și medaliile alea se obțin (mai nou) în grupuri, în niciun caz individual, pentru că domeniile de cercetare sunt din ce în ce mai complexe. Și ca să ai bani de cercetare ai nevoie de finanțări masive, din industrii care urmăresc aplicații bazate pe cercetarea ta.
Ia aduceți-mi aminte care e bugetul cercetării în România? Ce pretenții aveți? Care e industria noastră?
Stați calmi că și majoritatea universităților de top recrutează la greu tineri promițători, îi lasă să cerceteze ce pot și se pune că universitatea e bună, nu că tinerii respectivi sunt veniți fix din țările fără universități de top, iar baza e pusă de fraierii de acasă, care-s săraci lipiți pământului și n-ar avea nicio șansă să finanțeze vreodată ce pot finanța mamuții universitari din țările bogate.
Chiar asa mamuti or fi cehii, sârbii, ungurii…etc?!
Sa fim serioși. Mereu ne plângem că alții fac înțelegeri peste noi, fără noi; mereu invocam motive independente de noi; mereu vina este în altă parte. La găsit motive/argumente justificative suntem top de top. Nu am auzit decât 2,3 voci ragusite, pierdute care sa combată, sa se scandalizeze la mizeriile din ultimii ani cu doctorate si alte hârtii de genul. În rest…liniște și pace. Mediul academic tolerează tot felul de saltimbanci politici care, peste noapte, obțin astfel de “merite”. Credem doar noi ca astea nu se vad. Cine este nebun sa permita orice, oricum…etc?! Cu stat mai puțin acest top. Hai sa ne vedem lungul nasului si sa nu mai privim atât de departe. Ajunge sa ne uitam peste gard, la vecinii noștri si sa vedem ca suntem departe chiar si de ei. Vaicareala asta zilnică e bagata în seamă doar de mentalitatea noastră, încă foarte precară.
Numai bine!
Am sustinere pentru cele aratate.