Educația din România este descrisă din nou în termeni severi de autoritățile europene, într-o raport de țară înglobat în recomandările Comisiei Europene pentru Semestrul European, publicate pe 19 iunie. Documentul face trimitere la indicatorii-cheie europeni privind educația, la care România este mult în urma celorlalte state comunitare. Și îi include pe aceștia printre „provocările” care țin în frâu competitivitatea României.
Astfel, raportul citat arată că, în ceea ce privește competitivitatea, prin raportare la strategiile europene pe termen lung, România are o performanță relativ bună, dar se confruntă în continuare cu provocări în anumite domenii. Pe lângă cele referitoare la mediul de afaceri și folosirea energiilor curate, la capitolul provocări este inclus și domeniul Educație și competențe.
Documentul Comisiei realizează o sinteză sumbră a situației în domeniu, după aproape un deceniu de „reformă” Deca-Iohannis:
- „Educație și competențe: În mod aparte, România suferă de pe urma: (i) unui nivel scăzut al competențelor și unor inegalități accentuate în educație; (ii) unui număr redus de elevi cu performanțe solide la matematică, citire și științe – după cum au demonstrat testele PISA; (iii) unor rate scăzute de participare la învățământul superior; (iv) unei prevalențe ridicate a părăsirii timpurii a școlii; (v) unei infrastructuri școlare deficiente; (vi) lipsei de personal didactic calificat, în special în zonele rurale. Nivelul redus de participare la învățarea continuă rămâne o provocare pentru piața muncii, confruntată deja cu deficit al competențelor”.
În anexa referitoare la educație, raportul pentru România prezintă și o agregare parțial actualizată a rezultatelor României comparativ cu media UE la principalii indicatori în domeniu, astfel:
Rata de participare la educație timpurie – date 2021: România 75,6%, media UE – 92,5% / Ținta UE – 96%
Procentul elevilor cu rezultate slabe la PISA
- Citire: România 41,7%; media UE – 26,2%, ținta UE – sub 15%
- Matematică: România 48,6%; media UE – 29,5%; ținta UE – sub 15%
- Științe: România – 44,0%, media UE – 24,2%; ținta UE – sub 15%
Rata părăsirii timpurii a școlii (vârsta 18-24 de ani) – România 16,6%, media UE – 9,5%; ținta UE – sub 9%
Expunerea absolvenților de învățământ profesional-vocațional la pregătire prin muncă – România – 8,1%, media UE – 64,3%; ținta UE – peste 60% în 2025
Rata absolvenților de învățământ terțiar – România – 22,5% (2023), media UE – 43,1%; ținta UE – 45%
Participarea adulților la educațiie și formare (25-64 de ani) – România 19,1% (2022), media UE – 39,5% (2022); ținta UE – peste 47% în 2025
Ponderea profesorilor cu vârste de peste 55 de ani – România 16,9%; media UE – 24,5% (2021) – singurul indicator unde România se situează peste media Europeană
Documentul citat reia în mare măsură evaluările dintr-un document de lucru prezentat anterior de Comisia, despre care Edupedu.ro a scris pe larg aici.
Iar într-un „tablou de bord” al situației în diverse domenii sociale, publicat într-o altă anexă, toți indicatorii referitori la educație și formare, cu o excepție (participarea adulților la educație, considerată a fi slabă, dar în curs de îmbunătățire), sunt marcați cu roșu, semnalând „situație critică”. Este vorba despre:
- Situația abandonului școlar
- Situația competențelor digitale de bază
- Situația tinerilor care nu sunt nici în școală, nici în câmpul muncii (NEET)
- Situația copiilor de până în 3 ani aflați în îngrijire formală
Toate îmbunătățirile de sistem menționate la capitolul Educație, în documentul citat, sunt menționate ca proiecții de viitor – fie care țintă de investiții, fie ca obiective ale noilor legi ale educației, ce urmează să fie atinse de acum încolo. Între acestea:
- Un nou program de master „pentru viitorii profesori”
- Un nou cadru al competențelor „care va ghida formarea profesorilor, dezvoltarea carierei și certificarea”
- „Detaliile de implementare” pentru noile legi ”urmează să fie elaborate și vor determina succesul reformei”
- „Noua lege a învățământului superior prezintă măsuri menite să îmbunătățească retenția, echitatea, calitatea și relevanța pentru piața muncii”.
Anexa referitoare la educație în raportul CE:
Citește și:
Document de lucru al Comisiei Europene: Succesul reformelor din educația românească depinde de implementarea lor la timp, iar în fața provocărilor structurale ce afectează echitatea și calitatea învățământului și prezintă riscuri pe linie ar fi de ajutor măsuri suplimentare
România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ
Andrei Schvab
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
8 comments
Romania eșuată/Romania educata.Au distrus învățământul au distrus tot.
Când ies dascălii în stradă, când fac grevă care afectează în primul rând copiii să ceară rezolvarea problemelor, nu salarii mai mari!
Să ceară ca norma didactică să acopere minim 20 de ore.
Să ceară eliminarea mersului la Mall ca activitate didactică în timpul „săptămânii altfel”.
Doi din patru președinți de după Revoluție au fost profesori. Au tras cât și putut pentru privilegiile dascălilor. Și? Unde au adus învățământul?
Nu uitati ca LIMBAJUL este esential pentru dezvoltarea inteligentei.
Pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor la testele PISA, pot fi implementate următoarele soluții:
Reformarea Curriculumului: Concentrați-vă pe dezvoltarea competențelor esențiale, precum cititul, scrisul și gândirea critică. Reduceți cantitatea de informații teoretice la gramatica și puneți accent pe aplicabilitatea practică a cunoștințelor (gramatica practica).
Promovarea Lecturii: Introduceți mai multe ore de lectură în programul școlar, înlocuind o parte din orele de gramatică, cu activități de citit cărți diverse și de dezbatere pe marginea acestora. Organizați cluburi de lectură și concursuri interactive pentru a stimula interesul elevilor.
Scoateti complet necesitatea memorarii la toate materiile. Rarefiati programa la geografie, biologie, fizica, chimie, istorie. Axati-va pe aplicabilitatea cunostintelor in viata de zi cu zi.
Inlocuiti 50% din orele la toate celelalte materii cu ore de dezbateri pe teme diverse, ca parte integranta a orelor de limba si literatura.
Ca să dezbați, trebuie să știi câte ceva despre subiectul dezbaterii. Dacă nu ai niciodată niciun interes în nimic, dincolo de satisfacerea nevoilor fundamentale, nu vei participa activ la nicio dezbatere.
România în general e prea săracă (în sensul propriu al cuvântului) ca să nu fie și săracă intelectual.
și asta nu e totul
sa vedeți ce urmează
Au dat o lege și au prorogat jumătate din articolele care poate ajutau efectiv cu ceva.
Acum lucrează în secret la noi regulamente, unde cei care trebuie să le aplice n-au acces cu nimic, aflăm niște lucruri doar pe surse, nimic oficial, iar apoi, ghici, profesorii sunt de vină că (orice).
Ce așteptări aveați?! Nu poți face din păr de câine ciur de mătase.
ne mira ca avem un invatamant asa slab?noua nu ne iese nici digitalizarea . examenele sunt haotice, birocratie multa , hartie consumata aiurea, mai ales decand cu scanarea. mai bine ne intoarcem la creion si hartie, e mai eficient, mai ieftin. sau copiem un sistem de invatamant din vest, fara ca „expetii ” nostri sa mai modifice ceva.
“De când”