Document de lucru al Comisiei Europene: Succesul reformelor din educația românească depinde de implementarea lor la timp, iar în fața provocărilor structurale ce afectează echitatea și calitatea învățământului și prezintă riscuri pe linie ar fi de ajutor măsuri suplimentare

„Implementarea la timp” a măsurilor prin care sunt puse în aplicare noile legi ale educației, măsuri pentru care sunt angajate fonduri europene considerabile, este cea care „va determina, în cele din urmă, succesul procesului de reformă” în învățământul românesc”. Chiar și așa, în fața „provocărilor structurale legate de echitatea și calitatea sistemului de educație”, ar fi de ajutor „eforturi suplimentare” din partea autorităților naționale, se arată într-un nou document de lucru al Comisiei Europene, ce cuprinde analize pentru mai multe țări membre UE în ceea ce privește convergența socială.

• Semnalul Comisiei se face auzit în condițiile în care legislația subsecventă Legilor educației cunoaște întârzieri sau amânări considerabile, inclusiv în chestiuni structurale (vezi aici, aici sau aici), iar legile în sine cunosc modificări și corectări repetate.

Raportul analizează o serie de parametri în ceea ce privește riscurile și obstacolele cu care se confruntă diverse categorii ale societății din țările membre, de la incluziune socială și serviciile de sănătate la educație și piața muncii. În cazul României, documentul face trimitere la un raport anterior, elaborat în noiembrie 2023 și adoptat de Comisie în martie 2024, ce identifica „riscuri potențiale” pentru 11 indicatori-cheie, dintre care o bună parte țin de educație – de la rata foarte redusă a participării la educația timpurie, la rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii, proporția scăzută a persoanelor cu competențe digitale de bază sau tinerii care nu muncesc și nu sunt în sistemul de învățământ (NEET).

Noul document de lucru privește în amănunt situația acestor parametri și, constatând unele îmbunătățiri înregistrate în ultimii ani, afirmă că dimensiunile problemelor existente, inclusiv în ceea ce privește educația, impun eforturi suplimentare. 

Astfel, potrivit materialului citat, „este de așteptat ca măsurile adoptate până acum, precum reformele și investiție în protecție socială și incluziune, adoptarea unor noi legi ale educației și implementarea programului național pentru reducerea abandonului școlar, precum și acțiuni întreprinse în ceea ce privește politicile active de pe piața muncii să ajute România să se îndrepte pe calea cea bună, cu privire la riscurile identificate. În ciuda progreselor, este loc și pentru eforturi suplimentare în ceea ce privește sănătatea, îngrijirea pe termen lung, educația, serviciile sociale și de acces la piața muncii, așa încât toți să aibă șansa să-și atingă potențialul”.

Și, după ce trece în revistă toate problemele-cheie din educație, analizate prin prisma indicatorilor europeni relevanți, precum și măsurile de reformă din ultimii ani, analiza de lucru a Comisiei Europene arată, la capătul unui paragraf ce sumarizează proiectul „România Educată”: 

• „Implementarea la timp a măsurilor subsecvente (legilor educației – n.red.), susținute prin Instrumentul de Sprijin Tehnic și cu 3,5 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și 1,6 miliarde de euro prin Fondul Social European Plus, va determina, în cele din urmă, succesul procesului de reformă. Totuși, eforturi suplimentare ale autorităților naționale ar putea ajuta în abordarea provocărilor structurale legate de echitatea și calitatea sistemului de educație”.

Toate acestea sunt sintetizate într-un tabel în care, cu o singură excepție, România bifează „risc” aproape pe linie, respectiv măsuri insuficiente sau limitate pentru cea mai mare parte a indicatorilor luați în calcul în raport – vezi la finalul articolului.

Probleme structurale ale educației, semnalate în documentul Comisiei

Documentul citat reia, în ceea ce privește educația, toate problemele semnalate în raportările europene din ultimii ani:

• Participarea redusă la educația timpurie (12,3% dintre copiii cu vârste sub 3 ani, în 2022, comparativ cu 35,7% la nivel UE)
• Părăsirea timpurie a școlii, „provocare importantă mai cu seamă în rural și în comunitățile marginalizate” – 15,6% în 2022, comparativ cu 9,6% media UE.
• Rezultatele PISA 2022, ce indică faptul că „relevanța pentru piața muncii, caracterul incluziv și calitatea educației și formării pot fi îmbunătățite”; în același context, analiza arată că educația profesională nu este aliniată la nevoile pieței, iar diferențele între elevii din mediile avantajate și dezavantajate sunt printre cele mai mari din Europa.
• Provocările existente în dezvoltarea competențelor necesare pentru tranziția la economia verde și digitală – inclusiv faptul că mai puțin de o treime dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau, în 2023, competențe digitale de bază (media europeană: 55,5%).

• Toate acestea persistă în condițiile în care, arată raportul, există politici publice, planificate sau puse în aplicare, menite să ofere soluții. Printre măsurile listate în raport:

• Extinderea învățământului obligatoriu, astfel încât să cuprindă, în sistemul preșcolar, și copiii cu vârste de 4 ani
• Creșterea cheltuielilor în învățământul preșcolar
• Măsurile prevăzute pentru învățământul preșcolar cu fonduri PNRR
• Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar
• Întregul proiect România Educată, de la lansarea lui în 2016 până la adoptarea legilor educației, în 2023.
• Măsurile de sprijin pentru cariera didactică și creșterea salariilor, determinată de greva de 3 săptămâni din 2023
• Noul cadru legislativ pentru învățământul profesional/vocațional și pentru învățământul superior, cu sprijin PNRR

• Creșterea coordonării în programele de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a competențelor

Ce spune documentul despre România, inclusiv în privința educației:

Evaluarea riscurilor pentru România, alături de rezultatele pentru Ungaria și Lituania, în cazul principalilor indicatori luați în calcul: