România – ultima din Europa la performanța în inovare, care a scăzut în 2023, împotriva tendințelor de creștere de pe continent – raport internațional / Asociația cercetătorilor Ad Astra: România se află în zona specifică țărilor din Africa, iar responsabilitatea „aparține, în ultimă instanță, partidelor politice” 

2.579 de vizualizări
Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com
O analiză periodică a Comisiei Europene cu privire la nivelul inovării în UE, comparativ cu cele ale altor mari puteri inovatoare din lume, plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor membre ale Uniunii, din punct de vedere al performanței în inovare. În plus, România s-a remarcat, printre codașii continentului, drept una dintre foarte puținele țări cu o performanță în scădere în ultimul an, depășită fiind de Albania și alte țări non-UE, cu o performanță în scădere. Situația a determinat, recent, asociația cercetătorilor români Ad Astra să adreseze un apel partidelor politice, afirmând că situația gravă din domeniu este „în ultimă instanță” în responsabilitatea partidelor politice.
  • Comunicarea Ad Astra pe această temă, integral în articol

La nivel internațional, raportul european – European Innovation Scoreboard (EIS) 2024 – arată că inovarea în UE crește la un nivel similar cu cel din anul anterior și se simte un nivel redus de convergență între țările cu o creștere puternică și cele cu rezultate slabe. În domeniu, în condițiile în care creșterea altor puteri inovatoare ale lumii, precum cea a Chinei, este mult mai puternică.

În acest context, România se remarcă prin poziția ultimă pe care o are din punct de vedere al performanței în inovare, la nivel UE. În același timp, ea are o scădere a scorului performanței în inovare, comparativ cu 2023, pe când toate celelalte țări UE din coada clasamentului – de la Bulgaria (penultima) la Croația fie stagnează, fie cresc în comparație cu anul anterior.

Sursa: EIS 2024

Situația este similară și dacă se iau în calcul țările non-UE din Balcani și Europa de Est. Performanța României în domeniul inovării este depășită de cea a Albaniei, Macedoniei de Nord, a Muntenegrului sau Turceiei, toate în creștere sau în stagnare. România reușește să aibă o performanță doar ușor mai bună decât cea a Bosniei Herțegovina – care a înregistrat o creștere față de 2023, și a Ucrainei (stagnare, în condiții de război).

Republica Moldova este ultima țară la capitolul inovare în Europa, cu o scădere accentuată față de 2023.

Raportul citat, publicat în iulie, a stârnit o reacție dură din partea Asociației cercetătorilor români Ad Astra, care a lansat un apel partidelor politice să intervină pentru a stopa degradarea sistemului de cercetare.

Potrivit Ad Astra,  „România se situează și în urma Africii de Sud (36% din nivelul UE 2024, pag 115). Astfel, România se află în zona de variație a EIS specifică țărilor din Africa și se îndepărtează tot mai mult de zona țărilor europene. Acest fenomen este de altfel prezent și în clasamentele instituționale (…).”

  • Situația detaliată a României în raportul EIS 2024:

Ad Astra arată că „degradarea continuă a sistemului de cercetare” este determinată de cauze multiple – plafonarea creșterii economice, reducerea oportunităților pentru tinerii absolvenți, dependențele tehnologice de alte țări. Dar, potrivit asociației, deși cauzele sunt complexe, o cauză evidentă pentru această situație este „încălcarea gravă, sistematică, a platformelor electorale, a programelor de guvernare, a strategiilor și planurilor naționale în domeniu, a legislației și a angajamentelor față de UE, de către aproape toate guvernele din ultimii 20 de ani, cu ratarea la mare distanță a țintelor asumate”.

  • Potrivit organizației, „responsabilitatea pentru revenirea cercetării românești la un nivel european aparține, în ultimă instanță, partidelor politice. De aceea, Ad Astra cere partidelor ca, în următoarele alegeri, să însărcineze public persoane responsabile cu elaborarea platformelor politice de știință și tehnologie, care să aibă experiență și rezultate în domeniu și care să fie „capabile să participe la un dialog public pe tema politicilor științei”.
Comunicatul Ad Astra, integral:

Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
România – cea mai mică alocare guvernamentală pentru cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană în 2023 – doar 0,12% din PIB, potrivit Eurostat
De ce vă bateți joc de cercetarea din România? – Ștefan Eugen Szedlacsek, conducătorul Departamentului Enzimologie din Institutul de Biochimie al Academiei Române
„România suferă” de pe urma rezultatelor foarte slabe ale educației / Aproape toți indicatorii privind educația și formarea – în stare „critică”, arată un nou raport al Comisiei Europene, la un deceniu de reforme Iohannis-Deca


3 comments
  1. Cum să inoveze când e la coadă în multe alte aspecte?!

  2. UEFISCDI , UEFISCDI și iar UEFISCDI! Ia uitați-vă la ultimul apel de centre de excelență și o să vedeți propuneri de proiecte foarte bune declarate neeligibile pe motive absurde în timp ce diverși oameni “de casă” au mereu proiecte perfecte!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Laserul de la Măgurele

Cine conduce Fizica Nucleară? Ministerul Educației, la o lună după ce instanța a respins revocarea lui Nicolae Zamfir: Tribunalul nu ne-a comunicat hotărârea. Nicolae Mărginean este director IFIN-HH / Contradicții între ce spun Ministerul și instanța

Ministerul Educației nu a pus în aplicare decizia prin care Tribunalul București a suspendat ordinul de revocare a lui Nicolae Zamfir din funcția de director al Institutului de Fizică Nucleară,…
Vezi articolul

„Oscarurile științei”: Cercetătorii care au creat tehnologiile ce au stat la baza inventării vaccinurilor anti-COVID pe bază de ARN mesager au câștigat majoritatea Premiilor Breakthrough din acest an

Cercetătorii care au creat tehnologiile ce au stat la baza inventării vaccinurilor anti-COVID pe bază de ARN mesager au câștigat majoritatea Premiilor Breakthrough din acest an. Fii parte din schimbare.…
Vezi articolul

Premiul Nobel pentru Fizică 2024 – acordat lui John Hopfield și Geoffrey Hinton „pentru descoperirile și invențiile fundamentale care permit învățarea automată”, „esențiale pentru dezvoltarea modelelor de inteligență artificială”

Cercetătorii John Hopfield și Geoffrey Hinton au primit premiul Nobel pentru Fizică 2024, „pentru descoperirile și invențiile fundamentale care permit învățarea automată cu ajutorul rețelelor neuronale artificiale”, anunță Academia Regală…
Vezi articolul

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, despre reprezentarea în rankingul Shanghai: Dacă universitățile din Cluj, București, Iași reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină, toate intră în top 1000, unele dintre ele chiar în top 500

„Dacă Universitatea din Cluj, Universitatea din București, Universitatea Cuza reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină din aceste orașe, toate cele trei universități intră în top 1000…
Vezi articolul