În 2028 primele țări care pot candida la titlul de Capitală Europeană a Culturii care va avea loc în 2034, anunță Ministerul Culturii într-un anunț pe pagina de Facebook.
- Amintim, în 2007 Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană iar Timișoara, în 2023
Ministerul Culturii a anunțat că România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034. Procedura este una amplă, pe termen lung. Orașele se poat înscrie din 2028 și vor avea la dispoziție 5 ani pentru a se pregăti.
Redăm mesajul integral al Ministerului Culturii
„Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034. România are o experiență apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprém și Elefsina. Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană.
Pentru 2034, miza este și mai mare.
Noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului. Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul titlului. De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după ministra grecă a Culturii care a propus programul în 1985.
Candidatura va deveni mai simplă, criteriile se reduc de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii și societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important.
Pentru România, calendarul propus este deja un punct de plecare: primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.
Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție. Experiența Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viață și după încheierea competiției.
Această logică a continuității se regăsește, de altfel, și la nivel național.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István.
2034 pare departe. Pentru orașele care vor intra în competiție, pregătirea începe însă acum.
România are șansa să transforme următoarea Capitală Europeană a Culturii într-un proiect ale cărui rezultate să depășească anul titlului și să confirme, în practică, direcțiile Strategiei Naționale a Culturii 2027–2034″.
Citește și:
Timișoara, Capitală Culturală Europeană: deschiderea oficială are loc weekendul viitor / Timișorenii, așteptați să sărbătorească la concertul din Piața Unirii
