Țările Uniunii Europene au cheltuit, în total, 806 miliarde de euro pentru educație în anul 2023, echivalent cu 9,6% din cheltuielile publice și cu 4,7% din PIB-ul regional, potrivit raportului „Investițiile în educație 2025”. România este penultima din cele 27 de state UE la procentul din PIB cheltuit pe Educație în 2023, cu 3,4. Documentul evidențiază că, după șocul pandemiei de COVID-19, bugetele dedicate educației au revenit pe un trend ascendent, dar nu au ajuns încă la nivelurile pre-pandemice. În țara noastră, de exemplu, procentul din PIB alocat Educației în 2019 a fost de 3,5.
În acest context, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat: „Cheltuielile cu educația sunt o investiție, nu un cost. Iar UE trebuie să fie pregătită pentru viitor. Tendința ascendentă evidențiată în raportul „Investițiile în educație 2025” arată că, în întreaga UE, educația este din nou un motor al competitivității și al rezilienței economice. Acesta este motivul pentru care următorul cadru financiar multianual propus, prezentat la 16 iulie 2025, sprijină sporirea finanțării pentru educație și competențe, prin intermediul planurilor de parteneriate naționale și regionale, al unui nou Fond european pentru competitivitate și al programului Erasmus+ consolidat.”
Estimările recente sugerează că, dacă până în 2030 mai multe persoane ar dispune de un nivel suficient de competențe de bază, PIB-ul țărilor europene ar putea crește cu 8-10 % peste previziunile actuale. În plus, persoanele cu un nivel mai ridicat de educație tind să câștige mai mult: doar un an suplimentar de educație poate spori venitul unei persoane cu 7 % în Europa, potrivit unui comunicat al reprezentanței Comisiei Europene în România.
Comisia Europeană subliniază în raport că educația este o investiție, nu un cost, cu efecte directe în productivitate, competitivitate și reziliență. 62% din cheltuielile publice pentru educație merg pe personal; școala absoarbe peste 70% din total. La nivel european, au fost alocate ~148 mld. € pentru educație și competențe prin instrumentele UE 2021–2027, însă decizia de prioritizare rămâne una națională. Țintirea investițiilor în competențele de bază și în STEM este esențială pentru creștere și pentru atenuarea deficitului de competențe.
În România, în ultimele două luni, discuția despre cheltuielile din Educație este pe contrasens total cu cea europeană. Guvernul de la București a adoptat măsuri de austeritate în educație – tăieri de burse, creșterea normei didactice și reducerea rețelei școlare –, tratând sectorul mai degrabă ca pe o sursă de economii bugetare decât ca pe un motor de dezvoltare.
Raportul construit pe baza datelor Eurostat arată că România a alocat în 2023 doar 3,4% din PIB pentru educație. Asta plasează țara noastră pe locul 26 din 27 în UE, doar Irlanda având o alocare mai mică, 2,8%, însă asta reprezintă o sumă fpoarte mare din bugetul general al Irlandei – 12%. În țara noastră alocarea din cheltuielile publice a fost de 8,4% – fiind aici pe locul 25 din 27.
Cele mai mari cinci aplocări pentru Educației, raportate la PIB, în 2023 au fost în Suedia 7,3%; Finlanda 6,3%; Estonia 6,3%; Belgia 6,3%; Letonia 6,1%.
În coada clasamentului sunt Irlanda 2,8%; România 3,4%; Italia 3,9%; Grecia 4,0%; Bulgaria 4,1%, potrivit datelor din raport.
În ce privește clasamentul pe indicatorul „% din cheltuielile publice totale”, pe primele cinci locuri în UE sunt: Suedia 14,5%; Estonia 14,5%; Letonia 14,0%; Lituania 13,8%; Cipru 12,5%. În partea opusă a clasamentului avem Italia 7,3%; Grecia 8,0%; România 8,4%; Franța 8,8%; Germania 9,2%.
Evoluția pe ultimii ani, arată că în România alocările raportate la PIB stau pe loc, iar cele raportate la cheltuiala totală bugetară scad.
România a coborât de la 3,5% la 3,4% din PIB (-0,1 p.p.) și de la 9,8% la 8,4% din cheltuielile publice (-1,4 p.p.).
UE a rămas la 4,7% din PIB (fără modificare) și a urcat ușor de la 9,4–10,0% înainte de pandemie la 9,6% din cheltuielile publice, dar încă sub nivelurile din anii 2010, pe fondul competiției cu alte funcții bugetare.
Dacă ne comparăm cu vecinii din regiune, vedem că în privința alocării din PIB pe Educație suntem ultimii:
- Ungaria 5,3;
- Polonia 5,0;
- Slovacia 5,0;
- Cehia 4,5;
- Bulgaria 4,1;
- Grecia 4,0;
- România 3,4.
La procentul din cheltuielile guvernamentale totale suntem tot ultimii:
- Ungaria 10,6;
- Polonia 10,5;
- Bulgaria 10,5;
- Cehia 10,3;
- Slovacia 10,3;
- Grecia 8,0;
- România 8,4.
Ștefan Lefter
Andrei Popa
G4Media.ro
Redacția
15 comments
Un… boicot pe data de 8 e tot ce le „permit” liderii sindicali profesorilor??
DEMISIA DANIEL DAVID!
ABROGAREA legii 141/2025!
GREVA GENERALA!!
DEMISIA, DANIEL DAVID si ABROGAREA legii 141, „clocita” de ddavid!!
GREVA GENERALA!
asta e mamaia care a zis că ea. nu interzice telefoanele in scoli că cine o sa mai voteze PSD ..
https://www.edupedu.ro/roxana-minzatu-comisarul-european-desemnat-pe-educatie-intrebata-daca-ia-in-considerare-interzicerea-telefoanelor-in-scoli-vreti-sa-nu-ne-mai-voteze-copiii-din-europa-niciunul-dintre-noi-nu-va-ved/
Da, degeaba face analize bune EU, cică David și Bolojan „e” mai „dăștepți”, nu, tovarăși compatrioți care urâți tot ceea ce înseamnă „școală”?!
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/surse-interzicerea-cumularii-pensiei-cu-salariul-la-stat-amanata-reforma-s-a-dovedit-greu-de-realizat-3386831
gata , atât s a putut.
de la justiție nu se poate tăia , de la pensionari reangajați nu se poate
ați tăiat coasiguratii și studenții de la burse și profesorii , aici s a putut pe repede înainte .
ați tăiat la talpa și la viitorul țării acesteia . la barosani v ați oprit
„România este penultima din cele 27 de state UE la procentul din PIB cheltuit pe Educație în 2023, cu 3,4.”
alooo!! chestia asta este de peste 30 de ani!! nu este doar un an, doi ani, nu e ceva foarte limitat! nuuuu! asta durează de peste 30 de ani!!!!!!!! adică o întreaga viață de profesor! Hoții ăștia au furat viețile a zeci de mii de profesori! in timp ce ei s-au îmbuibat și au furat cât au putut! și apoi au venit cu justificări penibile că nu sunt bani. Am auzit asta o întreaga viață. din 1995 aceeași placă.
👍
suntem pe primul loc la lefurile procurorilor sau la varsta lor de pensionare
Costel,
NU, nu suntem pe primul loc.
Suntem UNICI la Pensiile si veniturile Speciale si la pensionarile la 47-48 de ani – in floarea vietii, sa apuce magistratul etc sa se bucure de viata la tinerete, nu??
Suntem, in mod sigur, pe primul loc la nr de dosare nesolutionate (ssu rezolvate in favoarea infractorilor), amanate si prescrise si la nr de infractori nepedepsiti, care raman si cu libertatea si cu banii furati!!
Suntem pe primul loc si la nesimtirea, autosuficienta si UNICITATEA magistratilor si a sltor speciali si a clasei politice si tot pe primul loc suntem si la gradul de ana/semi-alfabetizare la nivelul partidelor politice.
Eh, in al 12-lea ceas…. Mulțumim pentru nimic!
Gata!
A zis si ea ceva despre România.
,,Se va rezolva sigur acum. Putem să stăm liniștiți,nu?”
Deci tot abordare contabilă, investiție, cost. De-abia pe undeva pe la coadă câte ceva despre STEM(ȘTIM pe românește).
Am și eu o întrebare. De ce Spiru Haret și FSLI au semnat contractul colectiv de muncă în iulie? Pe 2 ani. Fiindcă justificări și argumente pentru bunul mers al educației l-au adus atâția oameni cu carte, aici, pe edupedu. Doar liderii sindicali nu au reușit să explice ce s-a discutat la negocieri. Ei apar mereu încruntați și nu dau niciodată nicio declarație. Ei doar acuză ,” cu mânie proletară „. Negocieri? Care anume?
Pentru ca au facut jocul politicienilor, cand a fost greva acum 2 ani erau disperati ca nu o mai pot opri. Greva japoneza este solutia iar la sfarsitul anului greva generala.
1. Ei au semnat in numele sindicalistilor, nu in numele corpului profesional al cadrelor didactice!
2. Membrii de sindicat sunt din ce in ce mai putini, si pe cale de consecinta sindicatele astea nu sunt reprezentative, doar se agita sa fie bagate in seama.
3. E nevoie de noi sindicate! Poate comunitatea Merito … ! s-ar putea transforma in sindicat???
4. Cel mai bine ar fi ca Educatia sa se decupleze total de politic.
Se va intampla curand, caci ideile politicului sunt irelevante pentru o educatie compatibila cu dezvoltarea social-stiintifica. Dau doar doua exemple:
a. Azi in Romania nu se mai studiaza Astronomie, precum se studia inainte de 1990, desi cam tot ce misca in lume depinde fundamental de sateliti si de radio-astronomie.
b. Cea mai mare nevoie a umanitatii acum este restaurarea in domeniul artelor … iar la scoala se fac ore de Educatie in Arte Plastice doar o ora la doua saptamani … si … din ce in ce mai putina Chimie. Fara EAP si Chimie, nu poti face restaurare, nici macar de carte, darami-te de pergamente sau de picturi murale!
Politicul va trebui sa se retraga din Educatie!
Tot nu ati inteles?!
Liderii de sindicat NU NEGOCIAZA pt profesori, ci pt a se mentine ei pe ei in functii si cu bani multi!!
Magistratii au protestat si au castigat!!
CULMEA este ca acum unii vorbesc prin televiziuni punand profesorii in aceeasi „oala” cu magistratii!! DE CE?? Pt simplul motiv ca ambele categorii se opun deciziilor guvernului Bolojan!!
DAR:
Magistratul se pensioneaza dupa 20-24 ani de munca pe o pensie uriasa, mai mare decat salariul urias.
Profesorul iese la pensie dupa 35-50 de ani de munca intelectuala grea, de uzura fizica, mentala, psihica; iar pensia primita de profesori este, in cel mai bun caz, cam a zecea parte din a unui magistrat.
Magistratii, asa speciali si unici cum se declara ei, tergiverseaza dosarele pana la prescriptie si …(da!) muncesc din greu pt asta.
Profesorii muncesc zi lumina cu copii greu de stapanit si in conditii umile, iar la sfarsit de iulie, ajunsi la burnout, au „vacanta de 3-4 luni” pana la 1 septembrie si asta pt cel putin 35 de ani.
Magistratii nu au voie sa faca greva, dar cum au facut si-au si primit „drepturile lor speciale” inapoi. Tot salarii si pensii imense, tot la 48 de ani intrarea la pensie (sau la cumularea pensiei cu salariul, pt ca o pensie de 25.000-50.000 lei nu le e de sjuns, bietii!!) si asta pt inca vreo 2-3generatii, cel putin.
Profesorii au dreptul la greva, dar asteapta cumva sa le dea liderii de sindicate voie sa protesteze??
De ce mai exista acesti lideri sindicali din invatamant?? Liderii sindicali din invatamant si Ministrul D David NU sunt de partea profesorilor, nici a elevilor sau parintilor si in niciun caz de partea invatamantului preuniversitar, ci vor doar distrugerea invatamantului gratuit si mentinerea profesorilor in stare de semi-sclavie.
DE CE mai EXISTA SINDICATELE DIN INVATAMANT??
PROFESORI, DE CE mai COTIZATI LA SINDICATE?
Marian Nistor a zis clar acum cateva zile ca nu va fi greva generala (asa stie el!!), ci doar „un boicot” in data de 8 septembrie.
Trebuia sa fie greva din iunie si pana la solutionarea favorabila pt profesori. Dar LIDERII SINDICALI AU SEMNAT pt NOILE conditii, noul contract, legea 141 … LIDERII SINDICALI NU AU NEGOCIAT, cel putin NU PT INTERESELE INVATAMANTULUI si ale PROFESORILOR.
DE CE mai SUNTETI IN SINDICATE, dragi PROFESORI??
Acum singurele solutii:
GREVA GENERALA!
Desfiintarea sundicatelor care-i vand pe profesori de 30 de ani si/sau schimbarea liderilor de sindicate!
DEMISIA, DANIEL DAVID!
GREVA GENERALA!