Ministra Educației Naționale, Învățământului Superior și Cercetării din Franța, Élisabeth Borne, afirmă că „formarea profesorilor este mama tuturor bătăliilor” atunci când vine vorba de îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor. Într-un interviu pentru Le Monde, ea a explicat noua reformă a modului de pregătire a cadrelor didactice, care prevede susținerea concursului de titularizare la finalul celor trei ani de licență (bac+3), urmat de un master plătit timp de doi ani.
„Sunt convinsă că modalitățile de recrutare și formare ale profesorilor noștri sunt mama tuturor bătăliilor dacă vrem să ridicăm nivelul elevilor”, a declarat Élisabeth Borne. Ea subliniază că Franța este „una dintre puținele țări din OCDE care nu are un parcurs complet de formare pentru cadrele didactice”, iar această lipsă se reflectă direct în percepția celor care intră în sistem: „Patru profesori din cinci spun că nu au fost suficient pregătiți pentru meserie.”
Reforma vine și ca răspuns la scăderea interesului pentru meseria de profesor, accentuată după ce, în 2022, concursul de titularizare a fost mutat la finalul masterului. „Când concursul a fost trecut la nivel master 2, s-a constatat o scădere de 45% a numărului de candidați pentru învățământul primar”, spune Borne pentru Le Monde. Rezultatul? „În unele academii, ajungem să recrutăm cu niveluri care sunt mult sub medie”.
Pentru a răspunde acestor probleme, ministra propune un parcurs dedicat încă de la licență: „Astăzi, unii tineri doresc să devină profesori, dar nu găsesc un parcurs specific după bacalaureat. Cu această reformă, le permitem să intre mai devreme pe această cale, cu un parcurs universitar personalizat”.
O noutate esențială este salarizarea viitorilor profesori încă din master: „Toți candidații care promovează concursul la bac+3 vor fi remunerați de la intrarea în master. Este o investiție reală. Să faci economii pe formarea profesorilor este o idee foarte proastă”.
Deși reforma e gândită în special pentru învățământul primar și evocă „spiritul școlilor normale”, principiul este același și pentru profesorii de gimnaziu și liceu. Diferențele țin de structura licențelor: „Pentru învățământul primar, trebuie să creăm licențe specifice și pluridisciplinare, în timp ce cei care se pregătesc pentru concursurile din secundar vor urma licențele disciplinare deja existente”.
Pentru Élisabeth Borne, profesionalizarea este esențială în ambele cazuri: „A fi profesor de matematică înseamnă, desigur, a avea nivelul disciplinar necesar, dar și a învăța să gestionezi o clasă, să transmiți, să ai grijă de elevii cu nevoi speciale”.
Structura formării: „Vrem să-i pregătim mai bine pentru toate aspectele meseriei lor”
Noua arhitectură a masterului prevede o diferențiere între cicluri. „Pentru învățământul primar, aproximativ 44% din timpul de formare în master va fi dedicat conținuturilor pluridisciplinare, iar restul aspectelor didactice. Pentru învățământul secundar, 60% din timp va fi consacrat conținuturilor disciplinare”.
Ministra răspunde astfel îngrijorărilor sindicatelor privind o posibilă slăbire a formării disciplinare: „Obiectivul reformei este să formăm mai bine profesorii pentru toate dimensiunile meseriei lor”.
Borne afirmă că reforma reia ideile dintr-un proiect anterior, dar cu ajustări importante: „Reluăm reforma elaborată în 2024, dar ținem cont de tensiunile care au apărut, în special pe subiecte precum statutul și remunerarea candidaților reușiți.” În plus, „în concertare cu toți partenerii, urmează să finalizăm caietul de sarcini al formărilor și al probelor, care va fi făcut public până la finalul primăverii”, mai scrie Le Monde.
Un alt punct pe care reforma îl vizează este repartizarea geografică a tinerilor profesori: „Trebuie să lucrăm asupra modalităților de afectare, evitând, pe cât posibil, impunerea a două mutări: una pentru anul de stagiu, apoi alta după titularizare”.
„Voi înființa un comitet național de urmărire a reformei care va reuni INSPE, universitățile și organizațiile sindicale”, a anunțat Borne, potrivit sursei citate. Ea subliniază că „structurile care vor găzdui studenții în licență și master vor rămâne componente universitare, dar, în calitate de viitor angajator, este normal ca Educația Națională să definească structura acestor formări”.
Salarii, stagnarea carierei și mutările – obstacole pentru atractivitate
Ministra recunoaște că locul concursului în traseul universitar influențează puțin decizia de a urma cariera didactică, comparativ cu „nivelul de salariu și condițiile de muncă”. Ea atrage atenția asupra blocajului salarial de la mijlocul carierei: „Am crescut nivelul de salarizare la început de carieră, am lucrat la capătul carierei, dar la mijloc există un platou care poate fi destul de descurajant”.
Ea anunță și o viitoare consultare: „Deschid o concertare cu organizațiile sindicale asupra acestui subiect, precum și asupra mobilității. Timp de ani de zile, ne-am spus: «Punem profesorii în condiții de proastă conciliere între viața personală și profesională, dar ei rămân totuși». Numai că, la un moment dat, nu mai rămân”.
Deși guvernul a anulat eliminarea a 4.000 de posturi de profesori prevăzută pentru 2025, închiderea claselor continuă. „Avem o hartă școlară mai puțin afectată decât ar fi fost cu 4.000 de posturi în minus. Dar aceste posturi au fost distribuite către politici prioritare: școala incluzivă, sprijin pentru elevii alofoni, supliniri, ceea ce poate explica numărul închiderilor”.
Adoptarea întârziată a bugetului, pe 6 februarie, a dus la amânarea discuțiilor despre rețeaua școlară. „Asta mă întărește în convingerea că avem nevoie de o viziune multianuală. Vom semna în curând o convenție în acest sens cu Asociația Primarilor din Franța”.
Ministra atrage atenția și asupra unui alt fenomen: „Suntem confruntați cu un șoc demografic extrem de puternic – pierdem 100.000 de elevi pe an!”.
Pentru viitor, Élisabeth Borne propune o schimbare de logică în organizarea sistemului: „Astăzi, definim un cadru bugetar și încercăm apoi să adaptăm harta școlară. Cred că trebuie să inversăm această logică și să pornim de la realitatea din teren”. Ea avertizează că „în zonele rurale, o închidere de clasă îndepărtează școala și îi penalizează pe elevi – trebuie să ținem cont de acest lucru”.
Redacția
G4Media.ro
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi