Săptămâna Verde vs. realitățile performanțelor ecologice ale școlilor, plus un instrument util pentru cercetarea calității aerului, gestionării deșeurilor, dotărilor și eficienței energetice – Raul Pop, Asociația Ecoteca

Săptămâna Verde a devenit, în ultimii ani, o inițiativă oficială prin care elevii și profesorii sunt încurajați să participe la activități dedicate protejării mediului. Excursii tematice, ateliere creative, plantări de copaci, filme educative și vizite la centre de reciclare umplu calendarele școlilor pentru câteva zile. Este, la prima vedere, un demers util și necesar. Doar că, în multe cazuri, entuziasmul de moment maschează realitatea mai puțin “verde” a sistemului educațional românesc.

Activitățile din cadrul Săptămânii Verzi, deși sunt esențiale pentru sensibilizarea tinerelor generații față de mediul înconjurător, nu sunt susținute de o infrastructură ecologică solidă. În multe unități de învățământ, sustenabilitatea nu este o prioritate constantă, iar soluțiile implementate pentru protecția mediului sunt adesea sporadice și necoordonate. Proiectele concrete de “înverzire” sunt rare, iar cei câțiva administratori de școală care au fac eforturi să identifice oportunități reale și să le pună în practică pot fi considerați pionieri.

Mediul școlar din România: o realitate ecologică complexă

În ciuda numeroaselor apeluri pentru educația ecologică, infrastructura școlilor din România continuă să fie un punct sensibil atunci când vorbim despre protecția mediului. Dacă la nivel declarativ școlile sunt dornice să promoveze sustenabilitatea, în practică, multe dintre ele se confruntă cu deficiențe majore în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, eficiența energetică sau calitatea aerului din sălile de clasă și vecinătățile școlii. Conform recentului raport realizat de Ecopolis privind calitatea aerului în școlile din București, acest subiect a devenit o problemă majoră pentru sănătatea și performanța elevilor. De exemplu, studiul efectuat la Liceul Teoretic Bilingv Miguel de Cervantes între august și noiembrie 2024 a scos în evidență unele dintre cele mai grave deficiențe în ceea ce privește calitatea aerului din sălile de clasă. Oana Neneciu, Director Executiv al Ecopolis, afirmă deja de ani buni că “situația poluării în București este gravă și că informațiile despre calitatea aerului nu sunt ușor accesibile cetățenilor. Oamenii nu știu ce respiră”.

Un semnal de alarmă pentru calitatea aerului în școlile din București

Senzorii instalați în sălile de clasă ale liceului au înregistrat uneori niveluri ridicate de dioxid de carbon (CO2) și particule fine (PM2.5 și PM10), care au depășit frecvent limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Nivelurile de CO2 au ajuns la valori de peste 3500 ppm în timpul orelor de curs, ceea ce indică o ventilație insuficientă în sălile de clasă. Aceste condiții de studiu afectează direct concentrarea elevilor și pot duce și la probleme de sănătate pe termen lung.

De asemenea, concentrațiile de PM2.5 au depășit frecvent pragul de 20 µg/m³, ceea ce pune în pericol sănătatea respiratorie a elevilor. Particulele fine de aer sunt periculoase, deoarece pot pătrunde adânc în plămâni și pot provoca afecțiuni respiratorii, mai ales în rândul copiilor cu probleme de sănătate preexistente, cum ar fi astmul.

Impactul calității aerului asupra performanței și sănătății elevilor

Existența unor niveluri ridicate de CO2 și PM2.5 într-un mediu școlar nu are doar efecte imediate asupra sănătății, dar poate afecta și performanța cognitivă a elevilor. Studiile arată că expunerea la aer viciat poate duce la scăderea capacității de concentrare și la reducerea performanței academice. Nivelurile de CO2 care depășesc 1000 ppm sunt asociate cu o scădere a capacității de rezolvare a problemelor și cu un timp mai lung de luare a deciziilor. Pe măsură ce nivelul de CO2 crește, activitatea cerebrală încetinește, afectând procesul de învățare.

De asemenea, expunerea la CO2 la concentrații mari poate duce la simptome precum dureri de cap, oboseală și senzație de sufocare, care afectează direct starea de bine a elevilor și creează un mediu de învățare mai puțin propice. Aceste efecte sunt cu atât mai grave în condițiile în care ventilația este inadecvată și aerul din sălile de clasă nu este reîmprospătat corespunzător.

Soluții pentru îmbunătățirea calității aerului și a mediului școlar

În fața acestor provocări, soluțiile nu sunt imposibil de implementat, dar necesită un angajament real din partea autorităților și a unităților de învățământ. În primul rând, școlile trebuie să investească în sisteme de ventilație mai eficiente, care să asigure un flux constant de aer proaspăt și să regleze automat nivelurile de CO2. De asemenea, purificatoarele de aer cu senzori de CO2, care pot ajusta ventilația în funcție de concentrațiile de dioxid de carbon, ar putea fi o soluție viabilă pentru multe dintre sălile de clasă. Educarea personalului didactic în privința importanței aerisirii regulate a sălilor de clasă, mai ales în pauze, ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea condițiilor de învățare.

În plus, dezvoltarea unor „filtre verzi” în curțile școlilor, prin plantarea de vegetație și crearea de spații verzi, ar putea ajuta la îmbunătățirea calității aerului din jurul școlii. Este, de asemenea, esențial ca școlile să renunțe la parcările de autoturisme amplasate prea aproape de intrările școlilor, pentru a reduce emisiile de CO2 și poluarea fonică.

Deopotrivă important, o mare parte a măsurilor de îmbunătățire a calității aerului în școli sunt de competența autorității publice locale, cu toate instituțiile din subordonare, care trebuie să lucreze, în primul rând la cauzele acestei probleme. Vorbim, astfel, de calitatea și întreținerea străzilor și vegetației din localitate, eliminarea surselor de poluare adeseori notorii și cu responsabili ușor de identificat. Este îndelung discutată, spre exemplu, afectarea aerului din București – dar și alte ari orașe – de incendieri voluntare din zonele limitrofe, atât de deșeuri cât și de resturi de vegetație de pe terenuri agricole sau pășuni, situație care are nevoie de intervenția rapidă și riguroasă a autorităților publice.

Platforma ȘcoalaECO.ro: un instrument pentru școlile verzi

În acest context, ECOTECA a lansat la finele anului trecut platforma ȘcoalaECO.ro, un instrument valoros pentru școlile din România care doresc să își îmbunătățească performanțele ecologice. Această platformă online inovativă oferă școlilor posibilitatea de a-și evalua, monitoriza și compara activitățile ecologice, printr-un sistem bazat pe șapte seturi de indicatori-cheie: calitatea aerului, gestionarea deșeurilor, dotările sanitare, amprenta de carbon, gestionarea apei, eficiența energetică și programele de conștientizare. Platforma oferă nu doar un scor ecologic, dar și recomandări personalizate pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu din școli.

În România, unde mai puțin de 30% dintre școli dispun de sisteme funcționale de colectare separată și unde multe școli nu au fost reabilitate energetic în ultimii 20 de ani, o platformă ca Școala ECO poate reprezenta un pas important către un viitor în direcția unui mediu educațional mai sănătos și mai sustenabil. Ne-am dorit să oferim școlilor și autorităților locale un instrument de management public, ușor de înțeles și utilizat, pentru a ușura efortul de cercetare și fuindamentare a unor investiții. Noi îi vedem utilitatea, sperăm să o aprecieze și decidenții care pot schimba în bine calitatea vieții în unitățile de învățământ.

Necesitatea unei abordări integrate și continue

Revenind la inițiativele dedicate mediului, pentru ca Săptămâna Verde să aibă un impact real și durabil, este esențial ca inițiativele punctuale să fie integrate într-o strategie pe termen lung, general acceptată și pusă în practică. Educația ecologică trebuie susținută în teren de infrastructura adecvată, iar măsurile de protecție a mediului trebuie implementate nu doar în timpul unei săptămâni tematice, ci ca parte a modului zilnic de funcționare a școlilor. Doar astfel putem spera să creăm un mediu educațional sănătos, care să contribuie concret la formarea unor tineri responsabili față de mediul înconjurător, care pleacă mai departe în societate cunoscând deja un model de organizare palpabil și replicabil și în afara școlii.

____________________

Despre autor: Raul Pop este co-fondator și vicepreședinte al Coaliției pentru Economia Circulară (CERC) și Director Programe în cadrul Asociației ECOTECA, ONG de mediu specializat în managementul deșeurilor.

În calitate de consultant, manager și activist de mediu, Raul ajută companiile și instituțiile publice să dea coerență și sustenabilitate activității proprii în contextul tot mai complex al unei lumi în profundă schimbare, combinând elemente de legislație, strategie, optimizarea proceselor și instrumente de productivitate.

Pe lângă implicarea activă în societatea civilă și în dezvoltarea laturii practice a învățământului superior de mediu, Raul a deținut de două ori funcția publică de Secretar de Stat al Ministerului Mediului (2016, 2021), consilier al miniștrilor mediului, cu atribuții în gestionarea deșeurilor și siturilor contaminate, calitatea aerului, schimbări climatice, coordonarea Agenției Naționale de Protecția Mediului, Gărzii Naționale de Mediu, Administrației Fondului pentru Mediu.

A coordonat elaborarea și fundamentarea capitolului specializat din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, aprobat în septembrie 2021.