Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a vorbit despre planul de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 și a declarat că „da, vom avea ceva mai puține clase de a IX-a, dar nici pe departe nu trebuie să facem din asta o tragedie, pentru că lucrurile în sistem se reglează”. Acesta a afirmat că există o legătură între planul de școlarizare și personalul didactic, doar că „nu e nici pe departe de o amplitudine atât de mare încât să creeze îngrijorări ca cele pe care le-am văzut în spațiul public”. Declarațiile au fost făcute pentru Prima News.
- ANALIZĂ Dezastrul demografic din licee, efect întârziat al austerității Boc-Băsescu, când am avut cei mai puțini copii născuți din 1930 până atunci / Lecția ignorată a economiilor pe termen scurt cu efecte pe termen lung
„Planul de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 are câteva particularități și am mai spus-o de fiecare dată: ne rezumăm la clasa a IX-a, clasă de început de ciclu liceal, și principala îngrijorare în rândul profesorul este că vom avea, să sintetizez eu în puține cuvinte, mai puține clase de a IX-a decât în anii precedenți”, a spus Sorin Ion.
Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării a precizat că avem un număr mai mic de elevi de clasa a VIII-a, „ceea ce înseamnă un număr de clase mai mic”. Oficialul a oferit și un exemplu: „Dacă într-o comunitate ai 200 de elevi și să presupunem că facem niște clase de 25 de elevi, înseamnă 8 clase. Dar dacă anul viitor am 100 de elevi, voi face 4 clase. Este simplu”. Sorin Ion a spus că „noțiunea de tăiat nu prea se aplică aici, pentru că nu-i corect să comparăm lucruri diferite”:
„Aici pornim de la o premisă greșită, pentru că aud foarte des exprimarea – și doamna inspector general, dacă e prezentă în platou, știe la fel de bine la mine sau mai bine decât mine, pentru că are contact direct cu liceele – «ne-au fost tăiate clase». Aceasta este exprimarea cea mai des întâlnită și probabil că ați auzit-o și dumneavoastră.
În primul rând că noțiunea de tăiat nu prea se aplică aici, pentru că nu-i corect să comparăm lucruri diferite. Noi croim un plan de școlarizare pe un număr de elevi pe care îl avem înscriși în clasa a VIII-a. E foarte simplu și am să simplific cât pot lucrurile. Dacă într-o comunitate ai 200 de elevi și să presupunem că facem niște clase de 25 de elevi, înseamnă 8 clase. Dar dacă anul viitor am 100 de elevi, voi face 4 clase. Este simplu. Cel mai simplu e să zici că ni s-au tăiat 4 clase. În realitate, lucrurile stau puțin diferit. Planul de școlarizare depinde în mod direct de număr de absolvenți de clasa a VIII-a. Este o realitate și nu am eu niște explicații sociologice privind natalitate în România, de ce anul acesta avem mai puțin elevi decât anul precedent și mai puțini și decât anul viitor, pentru că vedem evoluția numărului de elevi. Per ansamblu, în sistem, numărul de elevi nu este în scădere, e chiar un pic mai mare. La clasa a VIII-a probabil că se întâmplă ceva legat de natalitate. În perioada 2011, când s-au născut acești copii, a fost mai special. Așadar, avem din start un număr de elevi mai mic, ceea ce înseamnă un număr de clase mai mic.”
Sorin Ion a menționat că vom avea mai puține clase de a IX-a, dar „nu trebuie să facem din asta o tragedie”. Acesta a menționat că lucrurile în sistem se reglează în fiecare an
„În afară de asta – și trebuie să o spun – este și o decizie luată de astă-vară, la nivelul ministerului, la nivelul Guvernului, de altfel, de a mări puțin numărul de elevi la clasă, ceea ce înseamnă că admiterea la clasa a IX-a, pe care până acum o făceam, de exemplu, la liceele teoretice pe 26 de elevi, acum va fi pe 28. E o ușoară creștere, nu e semnificativă, dar atunci când o aplici la numere mari, evident are un impact. Deci, da, vom avea ceva mai puține clase de a IX-a, dar nici pe departe nu trebuie să facem din asta o tragedie, pentru că lucrurile în sistem se reglează și se reglează în fiecare an. În fiecare an pot fi clase în plus sau clase în minus. Afectează asta într-o oarecare măsură anumite catedre. Nu înseamnă că, dacă face un calcul matematic și, nu știu, gândim că au scăzut 500 de clase, înseamnă că dispar 750 de norme, deci 750 de oameni pleacă. Nu așa se aplică matematica atunci când vorbim de personal. Înseamnă că, nu știu, dispar 2 ore de română sau 4 ore de matematică pe întreg liceul și problema se pune dacă întregul buget de ore, raportat la numărul de profesori titulari din școală, este îndestulător. Am auzit destule discuții. (…)”
Referitor la legătura dintre planul de școlarizare și personalul didactic, secretarul de stat a precizat că „nu e nici pe departe de o amplitudine atât de mare încât să creeze îngrijorări”:
„În ceea ce privește legătura dintre planul de școlarizare și personal nu negăm că ea există, dar nu e nici pe departe de o amplitudine atât de mare încât să creeze îngrijorări ca cele pe care le-am văzut în spațiul public”, a precizat Sorin Ion.
Informații de context
În această perioadă are loc încadrarea profesorilor, conform metodologiei-cadru de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.
Până pe 30 ianuarie, inspectoratele școlare vor transmite Ministerului Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027. Aceste planuri de școlarizare sunt aprobate în fiecare unitate de învățământ, la propunerea directorului, de către consiliul de administrație și de către consiliul profesoral, apoi trimise spre avizare la inspectoratul școlar, care poate modifica proiectul, dacă nu sunt respectate prevederile legale, înainte de a fi trimis la Ministerul Educației.
Clasele de a IX-a din liceele teoretice și tehnologice care se vor forma în anul școlar 2026-2027 vor avea 28 de elevi, în loc de 26 ca până acum, astfel că numărul claselor se va reduce ceea ce va influența norma didactică a profesorilor de liceu.
Un alt factor care va influența numărul claselor de liceu și norma didactică este faptul că „sunt mai puțini elevi la clasa a VIII-a decât în anii precedenți și chiar mai puțini decât în viitorii ani. E fel de minim”, conform secretarului de stat în Ministerul Educației și Cercetării Sorin Ion.
„Colegii vor trebui să-și completeze catedrele în localități care se află la 30, 40, 50 de kilometri de distanță de localitatea de domiciliu și atunci unii vor prefera să renunțe la niște ore din norma didactică de predare”, a susținut Marius Nistor.
Sindicatele din Învățământ solicită abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro de către cele două federații sindicale din preuniversitar.
„Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă”, conform sindicatelor.
Ministerul Educației va monitoriza aplicarea corectă a prevederilor legale privind constituirea claselor, inclusiv integrarea elevilor cu CES, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu, după întâlnirea sindicatelor cu reprezentanții Ministerului de pe 22 ianuarie.
Ministerul Educației va monitoriza aplicarea corectă a prevederilor legale privind constituirea claselor, inclusiv integrarea elevilor cu CES, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu, după întâlnirea sindicatelor cu reprezentanții Ministerului de pe 22 ianuarie.