„Dacă predarea este un aspect fundamental al profesiei, de ce membrii comunității academice au nevoie să fie convinși să încerce continuu să inoveze și să îmbunătățească această parte a activității lor, pe când ei nu au nevoie de un asemenea efort de convingere când vine vorba de cercetare?” De la această premisă a pornit un grup de lucru al Asociației Universităților Europene (EUA) într-o analiză a nevoilor de dezvoltare profesională în domeniul predării, la nivelul cadrelor didactice universitare, analiză publicată sub forma unui raport săptămâna aceasta.
Documentul identifică trei priorități pentru universități pentru a-i susține pe profesorii lor să aprecieze inovația și să caute să-și îmbunătățească activitățile în domeniul didactic. Și înaintează o serie de recomandări în acest sens. EUA apreciază, în raportul său, că aceste lucruri sunt importante pentru universități, care au nevoie să se adapteze pentru schimbările europene la nivel de competențe cerute pe piața muncii și la obiectivele de competitivitate ale UE.
Motivele pentru care există o raportare diferită a corpului academic la activități de predare, comparativ cu cele de cercetare, „sunt complexe și adânc înrădăcinate în cultura academică”, apreciază autorii raportului. Potrivit acestora, cel mai puternic factor este „lipsa de paritate în stima oferită de misiunile de predare și de cercetare ale universităților, care practic înseamnă, adesea, că mulți angajați nu vor vedea vreo răsplată tangibilă – de exemplu, legată de avansul în carieră – pentru a face un efort de îmbunătățire sau de inovare în felul cum predau”.
- Potrivit sursei citate, „situația are multiple consecințe, care pot fi sumarizate drept o lipsă de profesionalizare în activitatea didactică. Acest lucru este derivat din perspectiva larg răspândită că, în mediul academic, predarea este considerată încă o treabă individuală, aproape ‘personală’, în contrast cu abordările comunitare, bazate pe peer-review, din cercetare”.
Pentru a aborda problema, grupul de lucru al EUA care a elaborat raportul identifică 3 priorități de intervenție pentru universități:
- Să recunoască rolul-cheie al predării de calitate, precum și eforturile depuse pentru a o realiza
- Să susțină formarea comunităților profesorale și schimburile între profesori, în ceea ce privește activitățile de predare
- Să comunice pozitiv în ceea ce privește dezvoltarea personalului lor în materie de predare.
Pentru aceste priorități, documentul formulează și o serie de recomandări. Între altele:
- La nivelul instituțiilor de învățământ superior, este o nevoie clară de căi de avans în carieră, de beneficii și de condiții de lucru care oferă recunoaștere contribuției pe care o are predarea.
- Pentru aceasta poate fi nevoie de reforme substanțiale, pe perioade lungi de timp, dar important este ca instituțiile să înceapă de undeva, chiar și cu decizii punctuale ce pun pe picior de egalitate activitățile de predare cu cele de cercetare.
- Un pas și mai important ar putea fi ca universitatea să ofere un cadru pentru dezvoltarea și evaluarea personalului prin care să ofere o recunoaștere mai puternică activităților de predare.
- Universitățile sunt îndemnate, în acest sens, să profite de nevoia de a-și reforma cadrele de evaluare a cercetării, prin angajamentele europene de tipul inițiativei CoAEA – Coalition for Advancing Research Assessment.
- Colaborarea dintre profesori poate fi încurajată prin activități susținute sistematic de universități pentru cadrele lor didactice, de la asistarea la cursurile colegilor la activități de co-predare (pentru care este oferit, în document, exemplul Politehnicii București), simulări, întărirea culturii feedback-ului instituțional.
- Comunicarea clară și sistematică a activităților de predare, cu personal de comunicare specializat, atât prin activități de comunicare la nivel de instituție, cât și prin resurse personalizate pentru diverse evenimente, proiecte sau seminarii legate de activitatea predare.
Raportul EUA poate fi consultat integral mai jos:
Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
2 comments
Criteriile de avansare in cariera didactica universitara sunt stabilite de comisiile ai consiliile subordonate ministerului de profil si nu de catre universități. Aceste criterii se refera numai la activitatea de cercetare si pun egalitate între cadrele didactice si cercetătorii care isi desfasoara activitatea in institute de cercetare, de parca timpul alocat cercetării de catre cele doua categorii ar fi egal.
Cum să cuantificăm activitățile cu studenții în evaluarea profesorilor? După notele / calificativele date de studenți? Prin înregistrarea video a cursurilor și seminariilor? Cu ajutorul IA? Creăm un nou indice (Hirsch-predare sună bine?)? O nouă platformă? Sau ne uităm cum se vor închide universitățile pentru că se va putea face studii online la Universitatea Apple sau Universitatea Google?
Mai vorbim, după WW3.