Sorin Ion, despre impactul noilor planuri-cadru asupra normelor profesorilor: Unde sunt orele lipsă? Tot la noi în școli! Nu e scopul ministerului să coreleze planurile cu piața muncii. Nu o să spun: „stați liniștiți, nimeni nu pierde nicio oră”, pentru că aș fi ipocrit

Impactul noilor planuri-cadru de liceu asupra normelor profesorilor nu poate fi negat, însă școlile vor avea autonomia să redistribuie orele, afirmă secretarul de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion, în cadrul unei dezbateri privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, organizată de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ la Colegiul Național „Sf. Sava“. Schimbările nu trebuie văzute ca fiind „catastrofice”, iar „scopul ministerului nu este să creeze niște planuri în concordanță cu oferta de forță de muncă de pe piață”, a mai afirmat el.

Secretarul de stat a afirmat că îngrijorarea profesorilor cu privire la propriile catedre este firească, însă schimbările sunt necesare pentru evoluția sistemului de educație: „Nu putem spera la mai bine dacă nu schimbăm lucruri, cu toate implicațiile de rigoare”, a spus el.

Sorin Ion a insistat că școlile vor avea mai multă autonomie în gestionarea orelor și a afirmat că, per total, numărul de ore pentru elevi nu a scăzut semnificativ: „Unde sunt orele lipsă? Tot la noi în școli! Aceste ore nu vor fi predate de omuleți verzi sau de profesori veniți din import, ci tot de colegii noștri”, a declarat el.

Redăm declarațiile secretarului de stat din Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion:

Subiectul pe care vreau să-l ating este îngrijorarea cu privire la numărul de norme sau la propriile noastre catedre. Pentru că e firesc să se întâmple așa. Este firesc să ne să ne intereseze în primul rând situația personală sau situația colegilor noștri, în cazul în care suntem director de școală. Și probabil că în același document ați observat că există și un impact pe norme. Nu aș fi îngrijorat din acest motiv și chiar mi-am luat ca suport de curs aici materialul pe care l-am găsit la mapă, pe care l-ați făcut dumneavoastră și care reprezintă evoluția normelor pe matematică pe o perioadă de timp 2025-2030. Aș fi spus 2026, pentru că de atunci începe implementarea noilor planuri-cadru. Nu o să spun aici: „stați liniștiți, nimeni nu pierde nicio oră”, pentru că aș fi ipocrit.

Și, de fapt, cea mai simplă reformă pe care o poți face în sistemul de educație este aceea în care să nu schimb nimic, pentru că are, cum să spun, implicații zero în ceea ce privește normele noastre, ale dumneavoastră, ale mele. Întâmplător, analiza făcută aici e pe matematică, fix pe disciplina mea. Poate că ar trebui, citind așa simplist, să mă îngrijoreze, dar lucrurile nu stau chiar așa. Și poate ar trebui să scriu să spun asta, pentru că nu, nu este scopul ministerului să creeze niște planuri în concordanță cu oferta de forță de muncă de pe piață. Nici pe departe, nu ca fost scopul, dar trebuie să privim și realist lucrurile și să faceți și o analiză asupra personalului calificat pe care îl avem la niște discipline, mai ales în zona științelor, pentru că nu e secret pentru nimeni. 

A fost o temă de discuții publice la începutul anului școlar, discuția fiind, simplificat vorbind: nu prea avem profesori de matematică, nu prea avem profesori de fizică, nu prea avem profesori de informatică. Repet, n-a fost în niciun caz scopul nostru de a face o corelare între două aceste două, dar atunci când vorbim despre amenințări, nu putem să luăm în calcul și acest lucru. Nu putem să luăm în calcul, de exemplu, câți dintre profesorii de matematică pe care îi analizăm aici ca pe niște simple numere, au, de exemplu, și calificare pe informatică, pentru că de multă vreme Facultatea de Matematică, cel puțin din București, are specializare matematică-informatică. Așadar, aș lăsa cumva în planul doi îngrijorările privind simplele calcule matematice pe norme, pentru că realitatea este că nu au deocamdată o bază foarte bine devenită.

Și mai este ceva. V-ați uitat, cu siguranță, și la numărul de ore total pe care îl au elevii, de data asta, și nu profesorii. Și puteți să spuneți și dumneavoastră, să nu vă spun eu, dacă a scăzut sau a crescut. În niciun caz n-a scăzut, să zicem, e tot pe acolo, față de ce aveam până acum. Și atunci întrebare care se pune este: dacă disciplina A, B, C, D, E reclamă că s-au pierdut ore, n-am auzit pe nimeni reclamând că a câștigat ore. Atunci unde sunt cele lipsă? Sunt tot la noi în școli, pentru că răspunsul la întrebare se numește autonomie la nivel de școală. Acele ore nu o să fie predate nici de omuleții verzi, nici de oameni din import. Vor fi predate de colegii noștri. Așadar, fără a fi nici triumfalist și fără a încerca să vă transmit aici „stați liniștiți că nu se întâmplă nimic”. Dacă nu se întâmplă nimic aici, nu se va întâmpla nimic în sistemul de educație. Și părerea generală, o știți cu toții, că lucrurile nu merg bine la acest moment. Nu putem spera la mai bine dacă nu schimbăm lucruri, cu toate implicațiile de rigoare. Dar în niciun caz să nu ne gândim la o teorie catastrofică despre ceea ce o să se întâmple în viitorul apropiat cu noi, cu colegii noștri și așa mai departe.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Amintim că secretarul de stat Florian Lixandru a sugerat într-o emisiune că amânarea punerii în consultare a proiectelor de planuri-cadru pentru liceu a avut ca scop să nu piardă capital electoral, când a spus că „ar putea genera temeri” în rândul profesori, în sensul că s-ar pierde catedre.

Un punct sensibil al noilor proiecte de planuri-cadru este reducerea numărului de ore din trunchiul comun pentru anumite discipline, care ar putea sau nu să fie alese de elevi din curriculum la decizia elevului din oferta școlii.

Întrebat pe 30 ianuarie, în conferință de presă la ministerul Educației și Cercetării, de Edupedu.ro dacă au existat analize de impact pentru aceste planuri-cadru, ministrul Daniel David a spus: „Există, da”. „Discuția n-a fost exact la care este numărul profesorilor, fiindcă foarte mulți [profesori] în acești 3-4 ani, până când vor intra aceste planuri-cadru, unii ies la pensie, alții mai intră în sistem. E foarte greu să faci acest calcul”, a continuat el.

Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​.