Schimbarea structurii anului școlar de la semestre la module nu ar avea niciun impact asupra reducerii gradului de analfabetism funcțional, potrivit unui scurt interviu acordat de cercetătorul Dacian Dolean pentru Edupedu.ro. Acesta spune că „nu am citit nici un studiu în literatura de specialitate care să demonstreze că schimbarea structurii anului școlar este un factor care ar putea îmbunătăți semnificativ rata alfabetismului funcțional”.
Specialistul explică faptul că ideea testărilor standardizate finale și inițiale „este foarte bună”, cu o condiție: „aceste tipuri de evaluări au fost deja pilotate, dacă există indicatori psihometrici buni, dacă s-a asigurat structura logistică pentru administrarea lor în mod corespunzător”.
Reamintim că miercuri, 30 martie, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat modificări substanțiale ale structurii anului școlar, prin trecerea de la semestre la module, precum și susținerea pentru eliminarea obligativității tezelor. Cînd a fost întrebat ce rezultate speră să obțină Ministerul Educației după desființarea semestrelor și eliminarea tezelor?, Cîmpeanu a răspuns: „o pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă pentru a ști ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze”.
L-am întrebat pe Dacian Dolean ce părere are despre noile schimbări în evaluarea elevilor anunțate de ministrul Educației? Este justificată renunțarea la teze? Ce efect ar avea împărțirea pe module în loc de semestre?
Răspunsul cercetătorului:
„Ideea evaluării inițiale (la începutul anului) și finale (la sfarsit de an) e foarte bună. Profesorul trebuie să înțeleagă ce știe elevul înainte să înceapă să îi predea, și despre rolul evaluărilor inițiale am mai scris în Edupedu cu mai multe ocazii. Dacă aceste tipuri de evaluări au fost deja pilotate, dacă există indicatori psihometrici buni, dacă s-a asigurat structura logistică pentru administrarea lor în mod corespunzător, atunci aceste evaluări ar trebui să fie benefice.
De asemenea, ideea evaluării sumative (la final de an) este foarte bună, atât timp cât respectă condițiile pe care le-am precizat mai sus și este corelată cu evaluarea inițială.
Desființarea semestrelor și înlocuirea lor cu 5 module va continua lungul șir de măsuri care creează instabilitate și impredictibilitate, fără să aibă o susținere științifică. Nu îmi este clar motivul pentru care s-ar lua această decizie, dar dacă intenția este de a fragmenta anul școlar, de ce nu se împart atunci semestrele în două, rezultând 4 sferturi? În felul acesta se păstrează structura existentă a anului școlar (semestre), dar se poate crește fragmentarea anului școlar, făcându-se schimbări minimale. Profesorii, elevii, și părinții au nevoie de stabilitate, și orice schimbare vine cu costuri enorme asupra funcționării sistemului de învățământ. Aceste costuri trebuie văzute ca o investiție. Dacă nu avem date care să sprijine investiția, ce motive am avea să o facem? De exemplu, nu văd cum această măsură va duce la scăderea analfabetismului funcțional, așa cum a precizat d-l ministru, deoarece nu am citit nici un studiu în literatura de specialitate care să demonstreze că schimbarea structurii anului școlar este un factor care ar putea îmbunătăți semnificativ rata alfabetismului funcțional.
Eliminarea tezelor din cauză că s-ar introduce evaluările inițiale și sumative nu este justificată. Eu sper că experții în științele educației consultați de d-l ministru vor ști să-i explice că scopul evaluării intermediare (extemporale, teze) este diferit de cel al evaluării inițiale și de cel al evaluării finale. Și sper că d-l ministru va fi consiliat ca în viitor să anunțe asemenea schimbări radicale cam așa: “În urma cercetărilor făcute de experții de la minister, a rezultat că schimbarea X produce un efect Y pe termen mediu, si Z pe termen lung. Rezultatele acestui studiu au fost evaluate de către evaluatori externi independenți, și au fost publicate în jurnalul M. În consecință, am decis să facem această schimbare.”
__________
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.
În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.
C.I.
Ioana Nicolescu
Mircea Bertea
Raluca Pantazi
8 comments
Deoarece nu exista studii care să dovedească nici îmbunătățirea dar nici înrăutățirea nivelului de educație a elevilor însă exista sigur un impact pozitiv asupra turismului….
De ce nu s-ar face modificarea?
Inutil de precizat că pe profesori nu îi consultă nimeni( nici de data aceasta)
Mie imi miroase a DNA pe aici. Cu cine se consulta ministrul nostru de ia atatea decizii de capul lui? Face el evaluare cu niste firme ale unor “specialisti” pe care sigur va trebui sa le plateasca. Din banii nostri. Chiar ne crede pe toti prosti?
Cu nevasta-sa si vecinii de pe scara. Dar daca ma gandesc bine, pana si vecinii de scara cred ca sunt mai perspicace incat sa inteleaga ca e o porcarie ce vrea el. Iar daca nevasta-sa nu-l intelege, poate apela la nevasta unui prieten. Cum ar fi nevasta Fikusului, ca tot e ea din sistem. Acuma, din partea mea, poa’ sa apeleze si la grupa mica de gradinita. Important e sa-l scuture cineva bine sa se dezmeticeasca din prostie.
Stau si ma intreb: Prostii care pompeaza bani europeni in PNNR si implicit Romania Educata nu cer argumente, studii, statistici? Eu stiu ca banii pe astfel de chestii trebuie foarte bine atat justificati, cat si dramaluiti. Cand e vorba de vreun ban european de dat scolilor, acestea sunt cautate de hartii si-n chiloti la virgula si punct si supervizat orice proiect european si aplicarea lui. Cei care dau bani pentru Romania Educata nu s-au sesizat ca se aduc schimbari dramatice in educatie fara fond, fara studii anterioare socio-pedagogice, fara argumente? Pe ce minciuni jalnice si-au intemeiat fiecare punct penibil din Romania Educata???
>>În urma cercetărilor făcute de experții de la minister, a rezultat că schimbarea X produce un efect Y pe termen mediu, si Z pe termen lung.
Nu, va fi asa: In urma discutiilor cu apropiatii mei si/sau cu niste persoane cu anumite interese, in biroul meu de la minster sau prin alte locuri, m-am decis sa fac schimbarea X. Habar nu am ce efecte are pe termen scurt sau lung, dar pe cine intereseaza detalii din astea? Cercetari? Nu avem timp tovarasi de prostii din astea. Trebuie sa livram Romania Educata.
Aceiasi “experti” in “stiintele” (?) educatiei au facut praf educatia din ’89 si pana in prezent.
Corect, din pacate.