Ce rezultate speră să obțină Ministerul Educației după desființarea semestrelor și eliminarea tezelor? Cîmpeanu: O pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă pentru a ști ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze / Reacția ministrului la acuzația că schimbările anunțate bulversează

7.091 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Schimbarea radicală de structură a anului școlar anunțată miercuri de ministrul Educației va duce la o pregătire și o evaluare mai corecte a elevilor, a spus Sorin Cîmpeanu în cadrul conferinței de la finalul ședinței de Guvern. El a adăugat că schimbarea nu „bulversează”, ci vine „în întâmpinarea așteptărilor societății cu privire la progresul școlii”.

Mai jos, dialogul dintre reporteri și Sorin Cîmpeanu pe tema efectelor structurii anului școlar bazat pe module intecalate cu vacanțe scurte, în loc de semestre/trimestre:

Reporter: Domnule ministru, concret, ce rezultate speră să obțină ministerul în urmă acestor modificări? Sunt foarte multe modificări ce ar trebui să ne aducă după ce se implementează. O promovabilitate mai mare, scăderea analfabetismului. Care sunt cifrele?

Sorin Cîmpeanu: „Scăderea analfabetismului funcțional este și rămâne un obiectiv major. O pregătire a elevilor și o evaluare mai corectă a acestora pentru a ști fiecare elev unde este mai bine pregătit, pentru a ști ce carieră este recomandabil să îmbrățișeze, pentru a veni în sprijinul profesorilor pentru a putea vedea foarte clar unde trebuie să acționeze, toată aceste deziderate rămân, iar ceea ce v-am prezentat vine în îndeplinirea acestor obiective.”

Reporter: Domnule ministru, cel puţin într-o primă fază de implementare, acest nou sistem bulversează tot ce cunoșteam până acum. Care sunt argumentele pe care le aveți, astfel încât să susțineţi aceste schimbări? Concret, ce să ne aducă la final? Care ar putea să fie practic avantajele pe care le-ar resimți elevii în urma acestui nou sistem?

Sorin Cîmpeanu: „Elevul trebuie să stea și va sta în centrul preocupărilor. Referitor la cuvântul pe care l-ați folosit, “bulversează”, poate ne mai gândim, dacă vrem o reformă sau nu. Dacă orice schimbare pe care încercăm să o argumentăm prin orice mijloace certificate de către specialiști în sensul educației se numește “bulversare”. În opinia mea, nu se numește “bulversare”, ci se numește a veni în întâmpinarea așteptărilor societății cu privire la progresul școlii, cu privire la ceea ce trebuie să învețe elevii români în școală. Aceste lucruri trebuie făcute într-un sistem complex – de aceea v-am spus că nu am venit să vă ofer de la guvern astăzi, acum, soluția pentru întreg sistemul, ci să vă ofer ceea ce știm deja. La restul se lucrează. Degeaba faci aceste schimbări de organizare, necesare dar nu suficiente, dacă nu vom avea în septembrie 2023 și planul-cadru și un curriculum care să fie partea de conținut a acestor schimbări. Degeaba vii și definești acum evaluarea, înainte de a avea un curriculum construit așa cum ne dorim cu toții – și noi, decidenții, și dumneavoastră, presa, și părinții, și elevii, și profesorii.”

Amintim că Sorin Cîmpeanu a anunțat noua structură a anului școlar, care va avea module de învățare de 6-7-8 săptămâni, alternate cu vacanțe scurte, potrivit declarațiilor de presă susținute la finalul ședinței de Guvern.

„Având în vedere și această structura a anului școlar care se bazează pe cele cinci modele de învățare alternate cu module de repaus, intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale”, a precizat Cîmpeanu.

El a adăugat că tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu.

Descarcă de aici calendarul anului școlar viitor, pe module, prezentat de ministrul Educației. Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare


6 comments
  1. asta era problema ?durata sau denumirea ?O schimbare trebuie facuta urgent in programa scolara care este foarte stufoasa, cu multe informatii inutile , necaptivanta ,plictisitoare , fara interactiune , fara aplicatii practice si multe alte motive care fac sa sporeasca pregatirea individuala( meditatii ) .Meditatiile au ajuns in ziele noastre sa nu mai fie pentru aprofundare ci pentru intelegere si efectuare teme de la clasa …

  2. Mi-aș dori să nu suspectez de lipsă de originalitate această “moduliadă”. Și nici cărei persoane din minister sau cărui curent universitar îi datorăm schimbarea…
    Ar fi o greșeală să nu punctăm, însă, câteva aspecte:
    1.Faptul că profesorii “au agreat” acest sistem este fals, nimeni nu i-a consultat. Elevii știau anterior că nu vor mai da teze, în vreme ce profesorii află abia acum. Este cel puțin jenant…
    2. Reușita acestei noi organizări-structurări-evaluări, propuneri insuficient detaliate, se bazează pe capacitățile de inovare și completare tocmai de către cei care n-au fost consultați.
    3. La o primă vedere, această divizare exagerată va produce cronofagie.
    4. Antologice : a) încă o săptămână nonșcoală, după cea “altfel” , oricum o idee nefericită. Școala e de mult altfel. Acum are și moț. Verde.
    b) Evaluarea prin transmitere electronică spre alți doi profesori, care nu se cunosc între ei… Să dea Domnul să meargă…
    c) evaluări “sumative” la începutul și lasfârșitul anului școlar…

  3. Înlocuirea tezelor cu evaluarea sumativă standardizată este o idee foarte bună. Bravo Consiliului Elevilor, care a făcut propunerea. Mă mir doar că și-a însușit-o ministrul Sorin Câmpeanu, și sper să nu fie doar un joc de glezne urmat de o repliere care să lase învățământul tot cum a fost.

  4. Să nu-l mai cheme Cîmpeanu, ci TÂMPEANU.
    Justificare:
    Citat de la ministru: “tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu.
    Oare are habar (Sigur nu!) omul acesta că organizarea evaluării sumative în acest mot ce organizare și ce efort presupune? Apoi organizez evaluarea la sf. anului școlar și apoi imediat și laînceputul celui următor. Una nu este suficientă;
    Iar dacă notele obținte nu se vor trece în cataloage, atunci evaluarea va fi fix pix, și elevii nu vor lua în serios. Profesorii vor lucra degeabă și probabil pe gratis și în timpul lor liber. Apoi vor fi evaluări la toate disciplinele? Dacă testele vor fi unitare, trebuie să se dea simultan pentru acelaș nivel (clasă) că în caz contrar, conținutul lor va fi cunoscut pentru cei care dau mai târziu. S-a gândit Tâmpenau la detalii? Da de unde…
    Ar mai fi și altele.

    1. Dacă s-ar face corectarea ca în Japonia ar fi mai eficient:se da foaia cu teste,se da cartonașul, se marchează răspunsurile și rezultatele sunt gata în 5 minute.Simplu.Desi nu cred ca merge la toate materiile.

  5. Ministrul e obsedat de schimbari , nu contează care , dar schimbare sa fie.
    De manualele prost concepute nu zice nimic.
    Numără săptămânile de scoala din occident in loc sa numere materiile și orele petrecute la scoala comparativ cu elevul din România .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Filmul „Trei kilometri până la marginea pământului”, regizat de profesorul Emanuel Pârvu de la Facultatea de Arte a Universității Ovidius din Constanța – propunerea României la Oscar 2025

Propunerea României pentru Premiile Oscar 2025 la categoria „Cel mai bun lungmetraj internațional” a fost aleasă. Este vorba despre „Trei kilometri până la capătul lumii”, în regia lui Emanuel Pârvu, profesor la…
Vezi articolul

Scheletele unor cai de acum peste 3.000 de ani, descoperite de arheologi în Sfântu Gheorghe: Ar putea fi vorba despre un grup mic de oameni veniți din zona nordului Mării Negre, care au înmormântat caii pe malul râului Olt

Scheletele a opt cai, vechi de peste 3.000 de ani, au fost descoperite în situl arheologic Arcuș-Hosszu, la marginea orașului Sfântu Gheorghe, județul Covasna, în urma unor săpături de salvare…
Vezi articolul

Legea învățământului superior să prevadă sancțiuni specifice pentru acte de hărțuire sexuală, iar Codul-cadru de etică să prevadă în ce situații pot fi admise sesizări anonime – set de propuneri a Alianței organizațiilor studențești, care cere „toleranță zero pentru hărțuire”

Definiția hărțuirii sexuale ar trebui schimbată în Legea învățământului superior, lege care ar trebui să includă sancțiuni specifice pentru actele de hărțuire sexuală comise de personalul universitar, potrivit unui set…
Vezi articolul