Proiectul noii legi a salarizării nu mai prevede acordarea indemnizației de dirigenție. În prezent, profesorii care sunt diriginți beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.
- Luni, 26 mai, proiectul legii salarizării a fost pus în dezbatere publică, Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că salariile nu scad, niciun venit nu va scădea.
În documentul pus în consultare publică de Ministerul Muncii nu apare vreo mențiune referitoare la indemnizația de dirigenție.
Proiectul noii legi a salarizării, prezentat pe 25 mai de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, prevede mai multe sporuri pentru profesori și personalul didactic, fără să apară și sporul de dirigenție: între 5% și 15% pentru cadrele didactice care predau simultan la mai multe clase, spor de 5-15% pentru profesorii care coordonează practica pedagogică a viitoarelor educatoare și învățători, dar și sporuri de până la 15% pentru profesorii care lucrează în localități izolate sau în învățământul special și special integrat.
Proiect – Anexa nr. 1 – Învățământ


Iată ce prevede art. 8 din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:
Articolul 8 – „Personalul didactic care îndeplinește funcția de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază.”

Context cu legea salarizării
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
2 comments
Numai cine n-a fost diriginte nu știe ce stres e acolo. Dacă nu există nicio remunerație pentru tot ce e necesar, nu va mai exista niciun diriginte.
Să vedem cine se va ocupa de situațiile, rapoartele, cataloagele, caracterizările, fișele psihopedagogice, PIP-urile, planificările, activitățile extrașcolare, planurile de orientare în carieră, verificarea parcursului absolvenților, comunicarea cu părinții, planificarea și realizarea ședințelor cu părinții, organizarea excursiilor cu clasa, verificarea situației absențelor pentru burse, calcularea mediilor generale, completarea și corectarea SIIIR unde e nevoie, etc – mai sunt o groază. Dosarul dirigintelui (mereu verificat la orice inspecție) e mai gros decât cel personal sau profesional.
Țin la copiii din clasa mea, i-am avut în grijă de la a V-a la a VIII-a, am cumpărat din banii mei cărți pentru biblioteca clasei și pentru premierea elevilor, am organizat participând financiar în mod egal excursii pentru vizitarea muzeelor importante și a unor zone importante istoric sau a parcurilor naționale, doar de dragul lor și pentru a le arăta ceva mai mult de străzile comunei lor, dar anul ăsta va fi ultimul. E prea mult stres când poți sta liniștit și să-ți vezi strict de orele de predare și de celelalte activități din fișa postului care NU includ consilierea și orientarea GRATUIT.
Cine face munca gratis?