Există cel puțin trei variante de lucru pentru schimbarea Evaluării Naționale, printre care și standardele unice de evaluare, tezele unice la nivel național și evaluarea transdisciplinară, însă orice probă suplimentară trebuie analizată și prin prisma presiunii asupra elevilor, a declarat Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, la Podcastul Lecția de azi, de pe 4 noiembrie.
„Nu uitați că noi vom veni undeva în 2030 cu standardele unice de evaluare. Dacă vom reuși să le facem într-o formă ideală, pentru că acum le pilotăm, nici nu o să mai avem nevoie de evaluarea națională, pentru că, dacă standardul de calitate îmi uniformizează nota din București cu nota de la Curcani, nu mai am nevoie de evaluare națională”, a declarat Sorin Ionescu.
„Aceasta este o formă ideală și o să găsim mulți colegi care o să spună: vă îmbătați cu apă rece! Nu se poate!”, a adăugat Sorin Ionescu.
Ministrul Sorin Ionescu a declarat pe 2 noiembrie că Evaluarea Națională la finalul clasei a VIII-a ar trebui să nu surprindă doar forța la limba română și matematică într-o anumită zi, ci să surprindă un proces complex, care să se desfășoare în patru ani
Recent, Sorin Ionescu a adus în atenție ideea de a fi introduse tezele unice în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, „astfel încât la finalul ciclului gimnazial să avem un portofoliu de note care să ducă către admiterea la liceu”.
Duminică, 1 noiembrie, oficialul a declarat la TVR Info că Evaluarea Națională la clasa a VIII-a trebuie să fie regândită, în așa fel încât generațiile care sunt acum în ciclul primar, peste 5 – 6 ani, să aibă o altă formă de evaluare.
Tezele unice ar permite identificarea dificultăților înainte de clasa a VIII-a
Sorin Ionescu a spus că apreciază propunerea profesorului Mircea Miclea privind tezele unice la nivel național, deoarece acestea ar putea oferi informații pentru intervenții educaționale mai devreme în gimnaziu.
„Dacă la clasa a V-a constați niște probleme, nu mai stai până în clasa a VIII-a pentru a interveni recuperatoriu”, a explicat acesta.
Evaluări care să urmărească legătura dintre discipline
O altă direcție discutată vizează evaluarea capacității elevilor de a folosi cunoștințe din discipline diferite. Sorin Ionescu a amintit propunerile ministrului Sorin Costreie privind forme de evaluare transdisciplinară.
- Evaluarea Națională ar putea avea, în premieră, o probă de științe socio-umane. Ministrul Sorin Costreie propune și o probă de științe exacte, să nu mai fie doar Matematică și Română
„Ceea ce ne lipsește în momentul de față la evaluarea națională este exact ceea ce spuneam că ne dorim, adică legătura dintre discipline. Noi nu avem în momentul de față o astfel de legătură”, a afirmat acesta.
Evaluarea ar trebui să urmărească „nu discipline axate pe conținuturi, ci modul în care conținuturile acestea comunică între ele în viața de zi cu zi”, a spus Sorin Ionescu.
Ministrul a avertizat însă asupra efectelor introducerii unor probe suplimentare: „Orice formă de evaluare adusă în plus va duce la un efort sporit pe copii, la o presiune socială pe aceștia, lucru pe care nu ni-l dorim.”
Redăm declarațiile ministrului Sorin Ionescu despre variantele de lucru pentru Evaluarea Națională
Sorin Ionescu: Există trei variante de lucru pentru Evaluarea Națională, cel puțin trei variante.
Moderator: Portofoliile, ați mai spus, da.
Sorin Ionescu: Nu uitați că noi vom veni undeva în 2030 cu standardele unice de evaluare. Dacă vom reuși să le facem într-o formă ideală, pentru că acum le pilotăm, nici nu o să mai avem nevoie de Evaluarea Națională. Pentru că, dacă standardul de calitate îmi uniformizează nota din București cu nota de la Curcani, nu mai am nevoie de Evaluarea Națională. Aceasta este o formă ideală și o să găsim mulți colegi care o să spună: „Vă îmbătați cu apă rece! Nu se poate!”
Există o formă moderată și, să știți, mie personal mi-a plăcut opinia domnului profesor Miclea, aceasta a unor teze unice la nivel național. De ce? Pentru că, pe de o parte, îți creează cadrul de a interveni. Poți interveni mai devreme. Dacă la clasa a V-a constați niște probleme, nu mai stai până în clasa a VIII-a pentru a interveni recuperatoriu, le poți regla pe parcurs.
Moderator: La toate materiile?
Sorin Ionescu: Nu poți să te duci cu teze unice la toate materiile. Nici în vechea cultură a tezelor nu existau teze la toate materiile. Este o discuție extrem de importantă, pentru că ceea ce ne lipsește în momentul de față la Evaluarea Națională este exact ceea ce spuneam că ne dorim, adică legătura dintre discipline. Noi nu avem în momentul de față o astfel de legătură.
Și aici discuția poate să meargă pe ceea ce spunea Sorin Costreie, crearea unor discipline sau a unor forme de evaluare transdisciplinară, cu componente care se leagă între ele, iar în momentul în care vom ajunge la liceu, să putem să alegem din aceste pachete. Trebuie să fim atenți însă și la partea cealaltă. Orice formă de evaluare adusă în plus va duce la un efort sporit pentru copii, la o presiune socială asupra acestora, lucru pe care nu ni-l dorim.
Tocmai de aceea vă spun că sunt variante de lucru, sunt opinii. E clar că în perioada următoare o să mai apară și altele și va trebui să alegem printr-o dezbatere publică și pornind de la finalități. Noi nu mai trebuie acum să stăm foarte mult, pentru că avem, pe de o parte, profilul educațional și știm foarte clar care sunt finalitățile învățământului primar, gimnazial și liceal, astfel încât această evaluare, pe de o parte, să cuprindă cât mai multe discipline, dar nu discipline axate pe conținuturi, ci modul în care conținuturile acestea comunică între ele în viața de zi cu zi.
Moderator: Dar vine întrebarea legitimă a multor organizații de părinți, cele mai importante organizații de părinți, nu neapărat cele care sunt în parteneriat instituțional cu ministerul, dar care sunt foarte active. Spun așa: de ce ne trebuie un proces de selecție la clasa a IX-a, dat fiind că învățământul este obligatoriu?
Sorin Ionescu: Dar nici nu avem un proces de selecție.
Moderator: Avem un proces de selecție, câtă vreme un copil nu poate decide și să fie automat adevărată această premisă că va merge la liceul X.
Sorin Ionescu: Acum, pentru că ați ridicat această problemă, trebuie să le răspundem organizațiilor de părinți, pentru că, de multe ori, presiunea nu vine dinspre copil, vine dinspre părinte. Câteodată, alegerea unui liceu reprezintă o formă de blazon social, de recunoaștere socială a unei comunități.
Noi, la clasa a VIII-a, avem o formă de evaluare. Țineți minte că foarte mult timp s-au ridicat semne de întrebare, inclusiv în ceea ce privește corectitudinea acestor examene. Dacă ne aducem aminte, Daniel Funeriu a introdus camerele de filmare.
Lucrul bun este faptul că am ridicat suspiciunile despre acest examen. Noi trăim într-o lume în care suspiciunea e întotdeauna pe primul plan. Pe această temă a apărut această admitere computerizată.
Tot istoric vorbind, dacă vă aduceți aminte, inițial n-a fost admitere computerizată, a fost o Evaluare Națională urmată de o admitere la liceu. Și a creat ce? O lună și jumătate de nebunie generală, în care părinții umblau cu dosarele pe la școli.
Admiterea computerizată a reglat, din punctul de vedere al transparenței, modul în care copiii sunt repartizați și nu admiși. La sfârșitul clasei a VIII-a și începutul clasei a IX-a nu există o admitere, pentru că, din perspectiva ministerului, toți copiii care termină clasa a VIII-a se regăsesc în clasa a IX-a. Dar apare presiunea liceului, profilului, specializării dorite.
La ce duce lucrul acesta? Între clasa a IX-a și a X-a este o întreagă presiune asupra anumitor licee în ceea ce înseamnă cererile de transfer. Oricât ai încerca, ca manager de școală, să găsești criterii cât mai transparente, inevitabil nu ai cum să îi mulțumești pe toți.
Și atunci este foarte clar, pe de o parte, că trebuie să pornim de la ideea că nimeni nu rămâne pe dinafară. E clar că vom avea școli care sunt mai vizibile, care sunt mai cerute, care sunt mai dorite și atunci, acolo, trebuie să le lăsăm și lor o portiță de a-și selecta, ideea de a calcula procentaje.
Nu aș fi neapărat pentru o admitere în plus și dintr-o altă perspectivă, nu doar din perspectiva copilului, ci și din perspectiva instituției. Vor apărea sute de reclamații și de plângeri referitoare la modul de organizare a examenelor.
Adică eu nu cred că trebuie să ne întoarcem prin anii 2000. Ar fi o întoarcere cu 20 de ani.
Informații de context
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar putea include, pe lângă Română și Matematică, o probă de socio-umane și una de științe exacte și ar trebui luate în calcul și evaluările susținute de elevi în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, a declarat Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, la Digi24, pe 25 octombrie.
Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, județul Călărași, a vorbit despre Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și a spus că ar trebui desființată, „dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației”. În schimb, acesta a propus să fie evaluare „niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații”. Declarațiile au fost făcute duminică, 11 octombrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
În martie 2025, Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării a precizat pentru Edupedu.ro că dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă.
„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai 2025.
În luna martie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că, „din păcate, la noi, (Evaluarea Națională – n.red) este un examen cu dublu rol: un rol de diagnoză pentru sistem, care este important, da, iar celălalt rol, din păcate, de selecție”.
Despre Evaluarea Națională
Evaluarea Națională este obligatorie prin legea Educației și înscrierea elevilor la Evaluarea Națională se face automat de către secretariatele școlilor. Indiferent de nota obținută, elevii sunt apoi repartizați la un liceu, prin repartizarea computerizată, pentru că învățământul este obligatoriu: 12 ani sau 13 în cazul învățământului la seral, potrivit Legii Educației.
Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
Evaluarea Națională o dau elevii la finalul clasei a VIII-a din anul 2003-2004. Anterior, în 1999, elevii au susținut examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a și examen de admitere la liceu. Apoi, din anul 2000, admiterea la liceu s-a făcut doar pe baza rezultatelor de la capacitate, luând în calcul și mediile anilor de gimnaziu.
Repartizarea computerizată a fost introdusă de Ecaterina Andronescu în 2001. Atunci, învățământul era obligatoriu doar până în clasa a VIII-a.
În 2003-2004, elevii de clasa a VIII-a dădeau examen la 3 materii, potrivit ordinului de ministru.
a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;
b) Matematică – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;
c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.
Treptat, la Evaluarea Națională au rămas doar două examene: limba și literatura română și matematică.
Potrivit Legii nr.1/2011 (legea anterioară a educației), elevii de clasa a VIII-a ar fi trebui să susțină Evaluarea Națională la 6 discipline, însă prevederea nu s-a aplicat niciodată, pentru că nu s-a predat transdisciplinar, așa cum prevedea tot legea nr. 1.
În 2023 a intrat în vigoare Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care prevede același mod de organizare pentru Evaluarea Națională ca în prezent: examen scris la Limba română și Matematică.
Dur cricată în spațiul public formula de evaluare națională decisă de Legea Iohannis-Deca, structura examinării de la clasa a VIII-a a fost propusă spre schimbare și de fostul ministru al Educației, Daniel David.
David a catalogat ca fiind „o problemă majoră” examenul de Evaluare Națională și a făcut apel la schimbarea rapidă a acestuia.
„Vă rog să vă uitați și voi la examenul care există în Italia sau în Franța. Au și ei un examen național, care nu contează în aceeași logică pe care o folosim noi. Dar uitați-vă că nu se reduce la matematică și română, deși acestea sunt abilități fundamentale. Și eu v-am spus de ce cred acest lucru. (…) Practic și n-am văzut niciunde în spațiul european un examen de acest tip pe cele două materii. Și logic vorbind, că am spus că ne gândim și logic și reflectând asupra domeniului: încă o dată mă întreb, dacă noi ne propunem să formăm prin educație mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?
Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.
Sper ca peste 10 ani să putem face și noi ceva similar sau cum se întâmplă în Finlanda”, a declarat Daniel David, pe 21 mai 2025.
Edupedu.ro a scris în decursul anilor despre diverse situații generate în privința Evaluării Naționale: absenteismul, deși înscrierea este automată pentru elevii care au terminat clasa a VIII-a, sau despre diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă.
De asemenea, problemele majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar.
Ligia Deca, fosta ministră a Educației, spunea la 9 luni după ce propriile Legi ale învățământului au fost promulgate că ar trebui ca relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalaureat, să fie redusă. În același timp însă, în propria lege a învățământului preuniversitar se dublează examenul de la finalul clasei a VIII-a. A fost introdus pe lângă Evaluarea Națională și un examen de admitere la liceele și colegiile cu concurență mare.
În 2023, Sorin Ion secretar de stat în Ministerul Educației spunea că „Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și-a cam pierdut sensul”.