Studenții, raport despre programul național de tabere: Prea puține, prea scumpe, dar considerate factor motivațional pentru învățare

Taberele studențești sunt considerate de tineri un premiu pentru rezultatele academice, dar și un factor motivațional. Concluzia aparține unui raport realizat de ANOSR asupra modului în care a fost implementat Programul Național „Tabere Studențești” 2018 de către Ministerul Tineretului și Sportului și Casele de Cultură ale Studenților.

Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „dezacord total” și 5 înseamnă „acord total”, studenții percep locul de tabără ca fiind un factor motivant pentru obținerea unor rezultate bune la învățătură.

Printre problemele semnalate de studenți se numără prețurile mari practice de multe hoteluri la masă, care depășesc bonurile oferite de tabără. “Masa se servește doar pe baza unor bonuri valorice/cartele/carduri de masă în valoare de 40 de lei/zi/student (asta însemnând 3 mese/zi)”, se arată în raport.

“La fel ca în anii anteriori, cea mai semnalată problemă de către studenții care au participat într-un sejur de tabără în cadrul Programului Național „Tabere Studențești” a fost faptul că suma de 40 de lei/zi NU a fost suficientă pentru achiziționarea a 3 mese pe zi, procentul celor care consideră acest lucru crescând față de anul anterior. 67.3% dintre participanții din acest an au semnalat faptul că au existat locații unde prețurile pentru mâncare au fost mult prea mari pentru a se încadra în standardele impuse de metodologie”, se arată în raportul realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Alianța precizează că, prin intermediul Programului Național „Tabere Studențești”, autoritățile publice oferă posibilitatea studenților să beneficieze de sejururi de tabără gratuite, în vacanța de vară, atât în vederea stimulării performanțelor academice ale acestora, cât și în vederea incluziunii sociale a tinerilor, proveniți din medii defavorizate.

Locurile de tabără se acordă în atât funcție de performanța academică a studenților și implicarea acestora în cadrul unor activități extracurriculare, cât și în funcție de criterii socio-economice, cu scopul de a sprijini studenții proveniți din categorii dezavantajate, care necesită măsuri suplimentare de susținere în vederea asigurării echității în învățământul superior.

Programul Național „Tabere Studențești” a fost gestionat în ultimii ani de către Ministerul Tineretului și Sportului, iar în implementarea acestui program ajung să fie implicate atât universitățile, Casele de Cultura ale Studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei”, cât și federațiile și organizațiile studențești din România.

ANOSR anunță că, pentru prima dată, în acest an și studenții de la forma de învățământ „cu taxă” au putut merge în astfel de tabere studențești.

De asemenea, Alianța precizează că în acest an s-au suplimentat locurilor de tabără cu 4.000 de locuri, observându-se o creștere cu 66,6%, de la 6.000 la 10.000 de locuri. “Dar gestionarea acestei creșteri de către Ministerul Tineretului și Sportului a fost deficitară, ceea ce a atras o serie de probleme. În primul rând, numărul de operatori economici a fost prea mic, așadar locurile au fost insuficiente”, spune ANOSR.

Raportul privind modul de implementare a Programul Național „Tabere Studențești” din anul 2018 a fost redactat pe baza chestionarelor completate de către studenții beneficiari de locuri de tabără din seriile și locațiile în care ANOSR a avut delegați în comandamentele de tabără, precum și pe baza rapoartelor întocmite de către membrii delegați de ANOSR în aceste comandamente. Astfel, au fost completate 385 de chestionare de către studenții participanți proveniți din 15 locații de tabără diferite, aferente celor 12 serii de tabără, și au fost întocmite 22 de rapoarte de tabără de către membrii în comandamente.

Descarcă de aici Raportul integral realizat de ANOSR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș: Metodologia de admitere la facultate “trebuie să rămână așa cum este”; certificatul de la BAC ce atestă nivelul de competență lingvistică în română “nu întotdeauna este dublat și de o situație reală”

Metodologia stabilită de Ministerul Educației pentru admiterea la studii universitare “trebuie să rămână așa cum este, pentru că ordinul de ministru care aprobă metodologia nu este imperativ pentru universități, ci…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul