STUDIU Percepție profund negativă a românilor participanți la Ipsos Education Monitor 2025 cu privire la calitatea educației: Doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional este de calitate. România are al doilea cel mai scăzut procent, după Peru / În Irlanda, 71% consideră educația într-o stare bună, iar în Marea Britanie aproape jumătate

1.299 de vizualizări
Perceptia romanilor chestionati de cercetarea Ipsos Monitor Education 2025 asupra calitatii educatiei / Sursa foto: Ipsos Education Monitor 2025
România înregistrează al doilea cel mai scăzut procent de încredere a respondenților în calitatea sistemului de educație, după Peru, și în scădere față de anul trecut, potrivit studiului global Ipsos Education Monitor 2025, desfășurat în 30 de țări. Concret, doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional din România este de calitate, prevede cercetarea realizată în perioada 20 iunie – 4 iulie 2025. De remarcat că opiniile românilor chestionați au fost culese chiar în perioada în care premierul Ilie Bolojan și ministrul Daniel David discutau măsurile dure care aveau să afecteze educația, singurul sector bugetar lovit până acum de reduceri de cheltuieli și de acuzații grave cu privire la corectitudinea angajaților, cu scopul ca Executivul să reducă deficitul bugetar.

Percepția asupra educației din România este una negativă: doar 12% dintre respondenți consideră că sistemul educațional este de calitate. Este al doilea cel mai scăzut procent dintre cele 30 de țări analizate, după Peru. Același studiu, realizat și în 2024, arăta un rezultat similar — doar 11% dintre români evaluau atunci calitatea învățământului ca fiind „bună”, anunță compania de cercetări de piaţă Ipsos, într-un comunicat remis Edupedu.ro.

  • De remarcat că nu vorbim despre un studiu reprezentativ la nivel național. Ipsos a intervievat online 23.700 de adulți cu vârsta de sub 75 de ani, în perioada 20 iunie – 4 iulie 2025, în 30 de țări, printre care și România. În România, cercetarea a avut 500 de respondenți, din mediul urban, cu educație medie și superioară. Marja de eroare a cercetării este de +/-5 puncte procentuale, prevede metodologia.
  • Eșantioanele din Brazilia, Chile, Columbia, Indonezia, Irlanda, Malaysia, Mexic, Peru, România, Singapore, Africa de Sud, Thailanda și Turcia sunt „mai urbane, mai educate și/sau mai înstărite decât populația generală. Rezultatele sondajului pentru aceste țări ar trebui privite ca reflectând opiniile segmentului mai «conectat» al populației”, precizează autorii studiului.

Sondajul global arată că în Ungaria, Franța și România, peste jumătate dintre respondenți cred că sistemul educațional are nevoie de îmbunătățiri. Și în Germania, Spania, Italia și Belgia, părerile sunt mai degrabă critice. 

La polul opus, opiniile sunt mai pozitive în Irlanda, unde 71% spun că educația este într-o stare bună, și în Marea Britanie aproape jumătate dintre oameni au o opinie pozitivă.

În ceea ce privește România, respondenții consideră că principalele provocări din sistemul educațional național sunt:
  • Rate ridicate de abandon școlar – 34% dintre respondenți au menționat această problemă, un procent apropiat de cel din 2024 (36%).
  • Programa învechită – menționată de 51% dintre respondenți, același procent ca în 2024.
  • Formarea inadecvată a profesorilor – semnalată de 38% dintre respondenți, în scădere față de 2024, când era indicată de 45%.

În ceea ce privește bunăstarea tinerilor, la nivel global, în medie, 33% dintre respondenți consideră că sănătatea mintală este cea mai mare provocare pentru tineri, înaintea inegalității (28%), bullying-ului (26%) și rețelelor sociale (25%).

În România, 71% dintre respondenți consideră că bullying-ul și presiunea socială sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă tinerii.

La capitolul Siguranța digitală, la nivel global există un sprijin considerabil pentru ideea de a limita accesul copiilor sub 14 ani la rețelele sociale. În medie, 71% dintre respondenții din cele 30 de țări analizate consideră că minorii nu ar trebui să folosească aceste platforme. Părinții cu copii de vârstă școlară sunt chiar mai convinși: 74% dintre ei susțin această măsură.

În România, tot mai mulți oameni cred că ar fi bine ca rețelele sociale să nu fie accesibile copiilor sub 14 ani. Această opinie arată o grijă tot mai mare față de siguranța celor mici în mediul online, se arată în comunicatul remis Edupedu.ro.

Irina Nicolaescu (Aldesiu), Client Director al Ipsos România, susține că „sondajul nu vorbește doar despre un sistem educațional depășit, ci și despre o generație de tineri tot mai vulnerabili emoțional. Lipsa reformelor reale, profesorii insuficient sprijiniți și programele învechite contribuie la pierderea încrederii în educație și un sistem care pare să piardă tot mai mulți copii pe drum. În același timp, bullying-ul, presiunea socială și lipsa sprijinului pentru sănătatea mintală devin probleme majore. E clar că nu mai e vorba doar despre școală, ci despre cum pregătim un mediu sigur și echilibrat pentru viitorul copiilor noștri”.


8 comments
  1. Nu știu de ce vă mirați ipocrit. De zeci de ani media dă în învățământ din sculare în culcare, fie că au dreptate fie că nu. Pentru orice problemă din sistem sunt de vină profesorii, nu ministrul educației, nu guvernul, nu legiuitorii. Profesorii sunt de vină că predau cu metode moderne dar subiectele sunt clasice de 30 de ani, că testele naționale verifică memoria nu gândirea critică, că niciodată nu sunt bani pentru școală, că elevii nu au viitor în țara asta.

    Evident, profesorii sunt de vină pentru tot, deși nu pot schimba nimic de sus în jos iar comunitatea a învățat deja pe cine să dea vină.

    1. Profesorii predau tot după metode învechite, nu moderne, ca de exemplu: dictare sau conspectare din manual. Și da, profesorii sunt principalii vinovați, pentru metoda comunistă de predare, ca să numai vorbim de foarte multe teme pentru acasă, că voi nu vreți să munciți, vreți doar salarii și sporuri mari și muncă puțină. De aceea copilul meu este în sistemul privat de învățământ, pentru că în acest tip de sistem se pune accentul pe exemple, pe explicații, pentru ca acești copii să înțeleagă lecția din clasă. Profesorii din sistemul privat de învățământ folosesc foarte mult tehnologia, ceea ce la stat nu se întâmplă acest lucru. Tot cu pixul pe hârtie. Sistemul de învățământ de stat este praf!!

      1. Doamnă dragă, când principalul argument al d-tale e feeling-ul personal, discuția s-a încheiat. Metode comuniste de predare, în baza amintirilor d-tale de acum 30 de ani când erai în școală? De fapt, arăți exact ce spuneam – profesorii sunt de vină pentru că așa simți d-ta și orice alte argumente nu te vor convinge de altceva. Continuă să crezi ce dorești, încă e o țară liberă.

      2. Bravo, Oana, bravo ! Ești o minune!

      3. @ Oana Bazarcă, OanaM, DarkKnight, Death sau cum vei mai fi semnând postările,
        Caracterul monoton a ceea ce postezi, reluarea aceleiași ciorbe sleite în postări îmi arată fie că:1) la ferma de trolli unde prestezi se dă același narativ, reluat asemenea unei mantre, care îți induce hipnoza sau 2) sunt postările AI din browser, gen Gemini din Chrome.

      4. Se preda după metode așa zis moderne,de aceea totul este praf și pulbere.
        Problema grava o reprezintă nivelul foarte scăzut de dificultate al subiectelor la examenele naționale și numărul prea mare de locuri in licee.

        1. @ Profesor: Da’ ce-oi fi vrând? Examene de bacalaureat și evaluarea națională cu subiecte de facultate??? Maestre, permite-mi să-ți comunic că ești de o ipocrizie colosală!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
nivelul calității educației

SONDAJ: Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților care au răspuns unui chestionar online consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în acest an școlar față de anul trecut

Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în anul școlar 2020-2021 față de anul școlar 2019-2020, potrivit rezultatelor sondajului online făcut de Fundația…
Vezi articolul