Studiu: Tipurile de violență cel mai des întâlnite în rândul școlilor din România, potrivit elevilor consultați, sunt violența fizică, comportamentul sexual dăunător și bullyingul de nivel mediu 

Elevele din România sunt cel mai adesea victime ale unui comportament sexual dăunător atât de o gravitate scăzută, cât și medie, arată studiu realizat de Fundația Terre des hommes, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Comparativ cu băieții, ele sunt aproape exclusiv ținte ale comentariilor cu tentă sexuală (mai ales cele legate de înfățișare), ale adresărilor vulgare și ale atingerilor nepotrivite.

• Studiul „Violența Bazată pe Gen în Școlile din România, Moldova și Ucraina” a fost realizat la finalul anului 2021 în 25 de școli: 15 din România, 5 din Rep. Moldova și 5 din Ucraina, în baza a două discuții de tip focus grup (Focus Group Discussion – FGD) per școală, una cu profesorii și alta cu elevii, cu o durată de aproximativ 2 ore fiecare. Au participat 113 elevi și 78 profesori români, 86 elevi și 73 profesori moldoveni, 73 elevi și 66 profesori ucraineni.

Cele mai frecvente tipuri de violență identificate împotriva elevelor românce sunt bullyingul de nivel scăzut, comportamentul sexual dăunător de nivel mediu și violențele cibernetice, cum ar fi hărțuiri pe social media. Profesorii par să nu fie la fel de conștienți de cazurile de cyberbullying sau de comportament sexual dăunător împotriva fetelor, identificând doar bullyingul de nivel scăzut ca fiind predominant. Aceștia justifică deseori astfel de comportamente ca fiind specifice vârstei.

Și în cazul violenței de gen împotriva băieților, opiniile elevilor și profesorilor diferă. Elevii declară violența fizică și bullyingul ca fiind predominante, pe când profesorii susțin că doar bullyingul este caracteristic băieților. Prin comparație cu portretul stereotipic al unei fete (supusă, cuminte), cel al unui băiat sugerează dominanță. Atunci când băieții nu se încadrează în rolurile de gen general acceptate și promovate, sunt „acuzați” că ar fi „ca fetele”. 

Studiul și-a propus următoarele, potrivit comunicatului: 

• să înțeleagă cum arată VBG (violența bazată pe gen – n.red) în școlile din Europa de Est;
• să identifice elementele cheie care creează și perpetuează VBG;
• să aprofundeze care sunt cele mai răspândite tipuri de violență, indiferent de gen, incluzând cyberbullying-ul și comportamentul sexual dăunător, care sunt rareori surprinse în studiile mai vechi;
• să contureze elementele cele mai comune în profilul unui agresor și a unei victime;
• să observe care sunt strategiile principale de abordare (prevenție și intervenție) a violenței în școli;
• să informeze părinții, profesorii și ONG-urile pentru a înțelege problema VBG și pentru a construi soluții în combaterea ei;

În comunicat se arată că „dreptul copiilor la siguranță presupune informarea și educarea lor, inclusiv despre noțiuni ca egalitate, autonomie și limite corporale, dar și formarea lor în sensul respectului față de celălalt. Scopul este ca ei să recunoască ulterior abuzul și să se protejeze pe ei înșiși și pe ceilalți”. 

În comunicat se arată că „dreptul copiilor la siguranță presupune informarea și educarea lor, inclusiv despre noțiuni ca egalitate, autonomie și limite corporale, dar și formarea lor în sensul respectului față de celălalt. Scopul este ca ei să recunoască ulterior abuzul și să se protejeze pe ei înșiși și pe ceilalți”. 

Despre Despre proiectul ACTIV: ACTionează Împotriva Violenței!

• ACTIV: ACTionează Împotriva Violenței! este un proiect derulat de Fundația Terre des hommes Elveția (România), în parteneriat cu Reprezentanța din Republica Moldova a Fundației Terre des Hommes Lausanne – Elveția si Separate Division of Terre des Hommes Foundation in Ukraine, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
• Scopul proiectului este de schimbare a climatului școlar și reducere a violenței bazate pe gen, prin abordarea cauzelor sale structurale: norme sociale, stereotipuri, prejudecăți, lipsa procedurilor instituționale de intervenție, prin implicarea copiilor, care vor deveni actori activi ai schimbărilor