Subiectele de la Limba română de la simularea pentru Evaluarea Națională 2026 au fost accesibile, dar au testat în special atenția elevilor, a declarat profesoara Anca Pricină, inspector școlar pentru limba și literatura română la ISJ Dolj pentru TVR Craiova.
- Subiecte Română – simulare Evaluarea Națională clasa a VIII-a 2026. Fragment din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, unul din textele de la prima vedere / „Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?” – au avut de argumentat elevii
- ULTIMA ORĂ Baremele de corectare și notare pentru Limba română, simularea Evaluării Naționale 2026, publicate de Ministerul Educației
- Rezultatele la Simularea pentru Evaluarea Națională 2026 vor fi comunicate pe 30 martie individual, fiecărui elev / Cum se corectează lucrările
Primul subiect, notat cu 70 de puncte, a vizat în principal înțelegerea textului literar și valorificarea informațiilor.
„Având în vedere faptul că primul text este literar, primele cerințe au vizat înțelegerea textului și, bineînțeles, valorificarea informațiilor. Subiectul I vizează tocmai acest lucru, în primul rând atenția și apoi răspunsurile corecte”, a declarat aceasta. Itemii puteau deveni provocatori, însă „nu era deloc dificil, verifica atenția”, a spus Anca Pricină.
Următoarele cerințe au fost de tip grilă și adevărat sau fals, pentru ambele texte, literar și nonliterar, vizând „înțelegerea sau, altfel spus, comprehensiunea textului”. Inspectorul atrage atenția că formulările puteau crea dificultăți: „mai există o formulare, de regulă distractorul, care îi pune puțin în dificultate. Poate o negație a unui verb care putea să-i inducă un pic în eroare”, a explicat Anca Pricină.
Elevii au avut de rezolvat și cerințe de evidențiere a unor trăsături ale textului dialogat, de formulare a unor răspunsuri în „două, trei enunțuri” și de aplicare a cunoștințelor pentru identificarea unor elemente de conținut.
De asemenea, itemii au fost construiți progresiv ca dificultate, inclusiv cerința privind elementul comun celor două texte, unde „trebuiau să aibă această atenție distributivă și să urmărească ambele texte, adică și textul literar și cel nonliterar”.
„Eu consider că nu au fost probleme în ceea ce privește lucrul acesta”, a spus profesoara, precizând că elevii au avut de identificat și emoțiile personajelor și de realiza o analiză comparativă, „valorificarea lecturii evidențiind o valoare comună”, a spus Anca Pricină.
Ce se întâmplă după publicarea rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2026
După publicarea rezultatelor, profesorii vor analiza performanțele la nivelul fiecărei clase.
„Imediat după ce vor fi comunicate rezultatele, fiecare profesor de la clasă va analiza la nivelul clasei toate aceste rezultate. Vor avea loc discuții și cu părinții, adică această comunicare va fi una obiectivă raportată la aceste rezultate pentru a fi identificate carențele.
Se elaborează și un plan de intervenție punctual pentru o inventariere a tuturor erorilor pentru ca acestea să fie, până în vară, eliminate treptat și, bineînțeles, lucrul acesta se va asuma de către fiecare cadru didactic împreună cu fiecare clasă pe care o gestionează și, bineînțeles, și exercițiile pe care le vor rezolva și testele, pentru că noi nu ne oprim doar la ceea ce înseamnă organizarea simulării naționale,” a declarat Anca Pricină
„Pregătirea va intra într-un ritm alert, fiecare își dorește ca rezultatele să fie conform așteptărilor”, a mai spus Anca Pricină, subliniind că efortul este comun, „deopotrivă pentru elevi și profesorii, dar și părinți”.
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși și Ștefan Lefter
Ramona Florea
Ștefan Lefter
Redacția