Temă la matematică, clasa a II-a. Tramvaiul cu o succesiune de 8 operații într-un enunț de 79 de cuvinte

10.244 de vizualizări
Temă la matematică, clasa a II-a
Temă la matematică, clasa a II-a
O temă primită de un elev de clasa a II-a, în vârstă de 8 ani, arată complexitatea exercițiilor pe care unii învățători le dau pentru acasă. Una dintre probleme, de exemplu, are 79 de cuvinte și necesită 8 operații succesive. Un raport publicat de Institutul de Științe ale Educației arată că 80% dintre părinți afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor. Pe de altă parte, ”multe voci din rândul cadrelor didactice care au răspuns chestionarului îi consideră pe părinții elevilor principalii vinovați pentru că nu valorizează şi nu sprijină, în măsura în care ar fi necesar”, aceste activități, mai arată sursa citată.

Temă la matematică, clasa a II-a

Tema elevului de clasa a II-a conține 19 probleme și exerciții și ne-a fost trimisă la redacție de unul dintre părinții săi. Problema cea mai lungă și mai dificil de urmărit pentru elev a fost penultima. Enunțul este următorul:

  • Un tramvai pornește de la capătul traseului cu un număr de călători. La prima stație coboară 2 și urcă 4 călători, la următoarea urcă întreitul numărului 7 și coboară dublul numărului 5, la cea de-a treia, coboară 4, iar la cea de-a patra stație, urcă 6 călători și coboară jumătate din câți au urcat aici. La a cincea stație am coborât eu și două colege, rămânând în tramvai 19 călători. Câți călători s-au urcat în tramvai la capătul traseului?

Întreaga temă pentru acasă a elevului de clasa a II-a poate fi descărcată de aici. Sunt două pagini cu exerciții extrase de învățător din caiete de lucru.

Problematica temelor pentru acasă a fost analizată de Institutul de Științe ale Educației într-un studiu numit ”Temele pentru acasă – consultare națională privind rolul, consistența și eficiența temelor pentru acasă” ale cărui rezultate au fost prezentate în 2018 și care a fost făcut în perioada 7-20 noiembrie 2017. Au participat la acest sondaj 32.786 de elevi, 10.873 de profesori și 27383 de părinți (84%, mame), implicați în toate ciclurile învățământului preuniversitar: primar, gimnazial și liceal. Răspunsurile au fost date prin completarea unor chestionare online specifice fiecărei categorii de respondenți.

Principalele concluzii despre tema la matematică, clasa a II-a:

  1. Profesorii susțin cu prioritate efectele pozitive ale temelor, în timp ce elevii și părinții menționează, în ponderi mai mari, riscuri sau chiar efecte negative ale temelor pentru acasă.
  2. Profesorii dau teme pentru consolidarea și aprofundarea celor învățate în clasă, în timp ce elevii și părinții își doresc teme diferențiate, creative, care să îi provoace și care să presupună muncă de echipă. Cele mai importante roluri acordate temelor pentru acasă de către cadrele didactice sunt acelea de consolidare a activității derulate la clasă (57,6%), de aprofundare a celor învățate în clasă (34,1%) și într-o măsură mai redusă de transfer al achizițiilor în contexte noi de învățare (19,4%). Încurajarea învățării în timpul liber, dezvoltarea abilităților de a căuta, a selecta și a organiza informații relevante și promovarea competențelor de lucru în echipă prin sarcini de grup par a fi însă aspecte mai puțin importante în realizarea temelor pentru acasă, în viziunea profesorilor (5-10%).
  3. Elevii şi părinții investigați (75-80%), consideră că temele sunt adesea prea obositoare și prea multe și că acesta consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ al temelor pentru acasă face referire la faptul că acestea conduc la neliniște, îngrijorare, stres. Această afirmație este susținută cu prioritate de către părinți (70,7%) şi de către elevi (67,8%) – în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitatea temelor este mai mare. O pondere redusă dintre profesori (27%) sunt de aceeași părere – cel mai probabil, ca urmare a faptului că nu chestionează acest aspect la nivelul elevilor.
  4. Toate categoriile de actori școlari investigați sunt de acord, în mare măsură, că temele ajută la o mai buna înțelegere a ceea ce se predă la şcoală și că rezolvarea acestora reprezintă o condiție pentru a lua note bune. În același timp, în proporții relativ asemănătoare, elevii și părinții sunt de acord că temele sunt adesea prea dificile, raportat la explicațiile primite în clasă şi la contextele de exersare realizate cu sprijinul profesorilor.
  5. Aproape 80% dintre părinți afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor. Profesorii se declară mai degrabă în dezacord cu această opinie. Diferențele cele mai ample între răspunsurile cadrelor didactice și cele ale elevilor și părinților se remarcă cu privire la aprecierea măsurii în care temele sunt inovative sau mai degrabă repetitive. Astfel, ponderi de peste 70% dintre elevi şi părinți consideră că temele sunt adesea repetitive, monotone și, astfel, plictisitoare. La pol opus, mai puțin de 10% dintre profesori declară că nu un astfel de feedback de la elevi. Cu siguranță, din punct de vedere didactic, temele nu pot fi întotdeauna inovative şi presupun un efort de repetiție, de exersare în condiții de similaritate etc. pentru consolidarea rezultatelor învățării. Cu toate acestea, ponderea amplă a răspunsurilor elevilor semnalează că monotonia nu constituie un factor încurajant al învățării şi nici nu susține motivația de raportare pozitivă la temele pentru acasă.
  6. Fetele şi băieții se raportează la teme în moduri diferite. La nivel general, ponderea elevilor care susțin efectele pozitive ale temelor este mai mare în rândul fetelor, comparativ cu băieții.

TIMPUL ALOCAT PENTRU TEME

  1. Perspectiva profesorilor. În acord cu declarațiile profesorilor, elevii primesc teme ce necesită mai mult timp la disciplinele care au un număr mai mare de ore/săptămână în planurile-cadru de învățământ. Mai mult de jumătate dintre profesori declară că nu dau teme pentru vacanță.
  2. Perspectiva elevilor. O treime dintre elevi lucrează peste 3 ore zilnic pentru rezolvarea temelor scrise, iar jumătate dintre aceştia, de 1-3 ore zilnic. La acest timp se adaugă şi învățarea conținuturilor predate în clasă, care solicită, de asemenea, ponderi semnificative de timp. 60% dintre elevi au declarat că primesc teme obligatorii pentru vacanță. Zilele de sfârșit de săptămână sunt utilizate cu rol semnificativ în pregătirea pentru următoarea săptămână de școală.
  3. Perspectiva părinților privind timpul necesar copiilor lor pentru a rezolva temele pentru acasă susțin îndeaproape declarațiile elevilor.

PRACTICI PRIVIND TEMELE PENTRU ACASĂ

  1. Un procent semnificativ al profesorilor respondenți consideră că temele pe care le dau elevilor pentru acasă vizează în mare măsură utilizarea de către elevi a achizițiilor din clasă. Într-o măsură mult mai mică, temele pentru acasă presupun căutarea de informații noi, din surse diverse. Aceeași practică este confirmată și de către elevi. Cei mai mulți dintre aceștia (42,1%) spun că în rezolvarea temelor pentru acasă se bazează exclusiv pe informația primită la clasă la ora respectivă și mult mai puțini elevi accesează alte informații, fie din orele anterioare (27,4%), fie din resurse suplimentare indicate de profesori (13,5%) sau căutate independent (12%).
  2. Temele pentru acasă dovedesc un nivel scăzut de individualizare a procesului educațional, de adaptare la nevoile personale și de încurajare a aprofundării în funcție de preferințele personale. Astfel, în cele mai multe cazuri profesorii nu oferă niciodată sau doar rareori teme diferite pentru elevii cu dificultăți în învățare (82,1%), teme la alegere, dintr-o listă dată (84,6%), teme suplimentare, neobligatorii (67,1%). Tipologia temelor pentru acasă este dominată de temele obligatorii, comune pentru toţi elevii (67%), urmate, la mare distanță, de temele diferenţiate, cu rol de recuperare a lacunelor în învăţare (17,8%), în timp ce temele diferenţiate, cu rol de aprofundare, pregătire pentru concursuri, olimpiade etc. sunt utilizate în procentaj de 9,4%.
  3. Elevii apreciază în mod special temele care au o componentă de cooperare cu alți elevi (32,8%). Aplicațiile practice (desene, colaje, machete, etc.) sunt în topul preferințelor (29,9%), dar acest lucru trebuie înțeles și prin prisma diferențelor care apar în funcție de vârstă. Dacă aproape 40% dintre elevii de ciclu primar le apreciază, proporția scade spre 25% pentru elevii din anii terminali de liceu.

Card photo created by freepik – www.freepik.com


1 comment
  1. Multumesc lui Dumnezeu , nu m a durut capul. Cum a facut asa a fost bun , Învatatoarea era serioasa și cam severa. Copilul lucra singurel ca noi , parintii , aveam casa in constructie. Ma facem numai ca verific din cand in cand , ca de fapt eram rupta de la munca SI mi fugeau randurile dinaintea ochilor. A mers brici treaba cu educatia , multumesc cui i a pus pixul in mana .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

PROIECT Gradație de merit 2024. Profesorii care participă la simulările examenelor naționale primesc puncte în fișa de (auto)evaluare / Punctaj mai mare pentru cadrele didactice care sunt implicate în proiecte, ca activitate neremunerată, spre deosebire de anul trecut

Cadrele didactice care participă la simulările examenelor naționale pot să primească 3 puncte în fișa de (auto)evaluare pentru gradația de merit 2024, potrivit unui proiect pus în consultare publică de către Ministerul…
Vezi articolul

„Să construim oameni înseamnă să nu lăsăm pentru altă dată, alt buget sau să facă alții”, spune Gabriela Tellman, directoarea uneia dintre cele 23 școli din mediul rural care sunt renovate anul acesta de un ONG cu ajutorul companiilor și persoanelor fizice

Renovarea a 23 de școli din mediul rural în acest an calendaristic este anunțată de Asociația Bookland, un ONG care pledează pentru școli sigure și un proces de învățare-predare care…
Vezi articolul