Tendință de scădere în interesul românilor pentru produse și servicii cultural-artistice, deși oferta tinde să crească în diverse domenii culturale, arată ultimele date ale Institutului de Statistică / Scade abrupt numărul de vizitatori la Noaptea Muzeelor sau cel al spectatorilor de film

182 de vizualizări
Foto: pch.vector on Freepik
Numărul de vizitatori, spectatori și utilizatori care apelează la produse și servicii culturale și artistice, de la biblioteci și muzee la săli de cinema, tinde să scadă în România, deși oferta crește în unele dintre domeniile culturii, potrivit datelor statistice aferente anilor 2024 și 2023, puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică joi, de Ziua Culturii Naționale.

Acestea arată că în 2024, la nivelul tuturor muzeelor publice din România, numărul vizitatorilor a fost de 18,3 milioane – în scădere semnificativă, de aproape un milion, față de totalul înregistrat în 2023 (19,1 milioane).

Nu toate tipurile de muzeu au înregistrat scăderi: cele de artă au crescut ușor (de la 2,7 milioane total vizitatori la 3 milioane), la fel și rezervațiile naturale (de la 1,4 la 1,8 milioane vizitatori).

Sursa: INS

Dar cifrele scad moderat sau semnificativ în cazul muzeelor de arheologie și istorie (-0,8 milioane), de etnografie și antropologie (-176.000), muzee mixte (-1,1 milioane), grădini botanice/zoo/acvarii (-335.000 vizitatori).

  • Trendința se face simțită în condițiile în care totalul muzeelor și colecțiilor publice a rămas aproape constant în același interval (461 în 2024 față de 464 în 2023)

Datele INS arată, totodată, că tinde să scadă numărul vizitatorilor cu bilet întreg sau la preț redus și crește nesemnificativ doar numărul vizitatorilor cu acces gratuit.

Sursa: INS

Dar numărul vizitatorilor care merg gratuit la „Noaptea Muzeelor” s-a prăbușit cu o treime, de la 596.000 în 2023 la 393.000 în 2024.

În cazul bibliotecilor, numărul acestora a scăzut ușor de la 8.263 în 2023 la 8.105 în 2024. A scăzut și numărul bibliotecilor școlare, care au ponderea cea mai mare în total – de la 5993 în 2023 la 5940 în 2024.

  • Dacă la nivelul bibliotecilor școlare numărul utilizatorilor a crescut nesemnificativ – de la 1.290.000 la 1.296.000, la nivel total numărul total scade foarte ușor (-10.000 utilizatori, până la 2.409.000). Numărul volumelor eliberate a scăzut, de asemenea, cu circa 250.000, de la 19,24 milioane la 18,99 milioane.
Sursa: INS

Pe de altă parte, domeniul spectacolelor, cu excepția cinematografiei, a înregistrat creștere atât a ofertei, cât și a consumului total. În cazul filmului, dacă oferta a crescut în perioada analizată, consumul a cunoscut un regres.

Astfel, între 2023 și 2024 a crescut ușor numărul instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte (teatru, operă, filarmonici-orchestre, ansambluri, circuri etc.), de la 175 în 2023 la 189 în 2024. Numărul titlurilor de spectacole a crescut de asemenea, de la 27,2 mii la 31,7 mii, Numărul reprezentațiilor a crescut la rândul lui ușor. 

Sursa: INS

Iar la categoria spectatori creșterea este semnificativă, de la 6,14 milioane în 2023 la 6,88 milioane în 2024.

Singurul domeniu unde se înregistrează un regres al numărului de spectatori (fără cinematografie), este opera, care a scăzut de la 785.000 persoane în 2023 la 579.000 în 2024.

În cazul cinematografiei, creșterea ofertei se face de asemenea simțită puternic, însă numărul spectatorilor de film a scăzut în perioada menționată. Astfel, numărul de filme a crescut, numărul cinematografelor la fel, a crescut și numărul de locuri în cinematografe, dar și numărul de spectacole.

Sursa: INS

Acestea au ajuns de la 674 mii în 2023 la 696 mii în 2024.

Cu toate acestea, numărul spectatorilor a scăzut considerabil, cu aproape 14%, de la 13 milioane de persoane în 2023 la 11,2 milioane în 2024.


2 comments
  1. Nu sant bani. și cand nu sant bani , arta , educatia cad de pe lista de prioritari. Sunt nevoi „ superioare„ . piramida lui Maslow se completează de jos in sus .
    vin vremuri interesante..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Universitatea din București nu vrea să facă fuziuni, anunță rectorul Marian Preda: De ce o universitate serioasă să-și ia anexă una care nu e viabilă, făcută după ’89 pentru a avea autoritățile locale universitate? Ideea comasării universităților este proastă!

Rectorul Universității din București îl contrazice pe consilierul prezidențial Sorin Costreie și cataloghează drept „proastă” ideea comasării universităților, ca parte a reformării învățământului superior din România într-un an marcat de…
Vezi articolul

Proiectul de strategie pentru digitalizarea educației, redus de la aproape 100 de pagini la un subcapitol de 4 pagini și jumătate în proiectul „România Educată”. Ce rămâne?

Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, includerea educației digitale în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, consolidarea infrastructurii și elemente precum securitatea cibernetică sunt principalele prevederi pe tema…
Vezi articolul
Harta psihologică a României

Harta psihologică a României și răspunsul pe județe la restricțiile din starea de urgență. Daniel David: Au respectat regulile oamenii din zone foarte tradiționale și cei cu nivel mare de autonomie. Din cauza alegerilor, astăzi autoritățile vorbesc pe limbi diferite

Răspunsul românilor la restricțiile de circulație impuse în timpul stării de urgență a fost influențat de profilul psihocultural al zonei țării, susține un studiu derulat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.…
Vezi articolul