Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a vorbit despre ideea de a fi introduse tezele unice în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, „astfel încât la finalul ciclului gimnazial să avem un portofoliu de note care să ducă către admiterea la liceu”. „Nu o luați ca o declarație politică, ci luați-o ca o bază de discuție cu tot ce înseamnă experți în educație”, a precizat Sorin Ionescu, miercuri, 28 octombrie, la Prima News.
Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar a adus în atenție ideea lui Mircea Miclea referitoare la teze. Sorin Ionescu a spus că tezele unice de la finalul claselor a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a ar putea fi puse la portofoliul de note către admiterea la liceu:
„Să știți că mi-a plăcut foarte mult o idee a domnului profesor Miclea de la Cluj, care sună așa: haideți să reintroducem tezele, pentru că am avut în trecut, fiecare dintre noi a prins acea perioadă. (…) O discuție – și vă repet, nu o luați ca o declarație politică, ci luați-o ca o bază de discuție cu tot ce înseamnă experți în educație – ar fi de a crea o serie de teze unice în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, astfel încât la finalul ciclului gimnazial să avem un portofoliu de note care să ducă către admiterea la liceu.”
Tezele oferă un feedback extern asupra activității profesorului, afirmă ministrul
„De aceea, vă spuneam că mi-a plăcut foarte mult această idee a domnul Miclea, de a reveni la teze, la niște teze cu subiecte unice la nivel național. De ce? Pentru că ele îți oferă un feedback extern asupra acțiunii tale de la clasă.
Să știți că, de multe ori, la clasă se poate întâmpla și un alt lucru. Te duci ca profesor, ai impresia că ai ținut o lecție extraordinară și îți dai seama, la sfârșitul orei sau în debutul orei următoare, că, de fapt, copiii au înțeles un alt mesaj decât ai vrut tu să transmiți. De aceea, e foarte important ca feedbackul extern să te ajute în a-ți regla actul didactic, care este un act dinamic, un act, așa cum am spus, făcut de oameni pentru oameni.”
Sorin Ionescu: Nicio modificare nu se va face decât pentru copiii care urmează să intre în ciclul de învățământ respectiv
„Un lucru pe care vreau să îl spun însă de la bun început: nicio modificare nu se va face decât pentru copiii care urmează să intre în ciclul de învățământ respectiv. Adică nu vom discuta niciodată despre schimbarea admiterii la liceu nici măcar cu cei care sunt în clasa a VII-a, pentru că este foarte normal ca în momentul în care noi, ca părinți, ca bunici, ne ducem cu copilul de mână la școală să știm nu doar ce se va întâmpla în prima săptămână sau în a doua săptămână de școală, ci să cunoaștem cel puțin parcursul pe următorii 4-5 ani.”
Mircea Miclea a propus reintroducerea tezelor cu subiect unic la nivel național, din clasa a V-a
Tezele ar trebui reintroduse începând din clasa a V-a și să fie cu subiect unic la nivel, susține fostul ministru al Educației Mircea Miclea. Elevii din toate școlile ar urma să susțină tezele la aceeași oră și cu aceleași subiecte, astfel încât profesorii și sistemul de educație să aibă din timp date despre rezultatele elevilor, a explicat Mircea Miclea într-un interviu acordat SpotMedia, pe 16 septembrie.
- În martie 2022, pentru anul școlar 2022-2023, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a decis renunțarea la organizarea pe semestre și introducând un sistem bazat pe cinci module de învățare, fiecare urmat de o vacanță.
- Această modificare a fost însoțită de eliminarea obligativității tezelor semestriale, permițând profesorilor să decidă asupra evaluărilor sumative, adaptate specificului disciplinei și nevoilor elevilor. Decizia a fost susținută de consultări cu elevii, părinții și cadrele didactice și a vrut să însemne, potrivit reprezentanților ministerului Educației de la acea vreme, o flexibilizare a procesului educațional.
Reacții ale profesorilor în privința tezelor școlare
Eliminarea tezelor școlare obligatorii „a fost o mare eroare”, a afirmat recent profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, la emisiunea InfoEdu de la TVR. Ea consideră că susținerea tezelor îi avantaja pe elevi, deoarece notele de la aceste evaluări aveau o pondere de 25% din media anuală a disciplinei la care se susținea evaluarea scrisă sumativă.
Eliminarea tezelor școlare obligatorii în gimnaziu și liceu privează elevii de repetarea în contexte variate, „destul de mult”, a informațiilor care le sunt predate, a avertizat cercetătoarea specializată în cogniţie ancorată și în formarea conceptelor Thea Ionescu. „Din păcate, s-au scos tezele. Unii ar zice că e bine. Da, profesorii care fixează și repetă informația fără teze, că nu-mi trebuia teza în sine, fac bine lucrurile. Dar dacă eu nu mai fac ce am făcut în modulul 1 niciodată până la examen, de unde să mai știe copilul?”, a avertizat aceasta.
În ianuarie 2025, Adriana Iancu, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a spus pentru Prima Tv că „reintroducerea tezelor înseamnă pentru profesor un moment de autoevaluare”. Aceasta este de părere că „îţi dai seama dacă ceea ce ţi-ai propus să transmiţi a ajuns la elevii tăi”.
Reintroducerea tezelor pentru a putea evalua și monitoriza progresul elevilor este recomandată de peste 1.900 de profesori care au participat la studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Propunerea e susținută și de 127 de directori de școală. Studiul la care au participat aproape 7 mii de profesori și 375 de directori de școală este reprezentativ la nivel național, precizează autorii.
În noiembrie 2024, profesoara Florina Rogalski a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că tezele erau necesare: „Teza îi obligă pe ei (pe elevi – n.red) să facă sinteza. Trebuie să vă spun că elevii noștri sunt deficitari în a sintetiza lecțiile și ideile”. Florina Rogalski predă Limba și literatura română la Școala Centrală din București.
Informații de context
Tezele școlare, obligatorii pentru elevii de gimnaziu (de la clasele a V-a până la a VIII-a, inclusiv) și pentru elevii de liceu, au fost anulate în anul școlar 2020-2021 de ministrul Monica Anisie, din cauza numeroaselor suspendări ale cursurilor față în față, în perioada pandemiei. În anul școlar 2021-2022 tezele au fost reluate prin decizie a ministrului Sorin Cîmpeanu, ministru care în același an le-a redus numărul, pentru ca în 2022-2023 ele să fie anulate de același ministru.
Anul școlar 2022-2023 a fost cel în care ministerul Educației a renunțat la organizarea pe cele două semestre, introducând 5 „module de învățare” cu 5 vacanțe. Tot în anul școlar 2022-2023, ministrul Cîmpeanu a introdus „Săptămâna verde” în timpul anului școlar, perioadă de 5 zile în care profesorii nu mai pot preda „clasic” elemente din curriculum, fără a prelungi numărul de zile de școală.
Ministra Deca, ce i-a urmat lui Sorin Cîmpeanu șefia Ministerului Educației, a decis menținerea tuturor acestor decizii: tezele eliminate, semestrele care se încheiau cu medii școlare înlocuite de module care nu au decât un singur rând de medii, la final de an școlar, înainte de vacanța mare, plus Săptămâna verde introdusă fără prelungirea anului școlar.
Tezele școlare erau obligatorii, până acum trei ani școlari, la clasele de gimnaziu și de liceu. Programarea tezelor se făcea de către școală, de regulă în ultimele trei săptămâni ale fiecărui semestru.
Citește și:
Mircea Miclea propune reintroducerea tezelor cu subiect unic la nivel național, din clasa a V-a: Să nu așteptăm până la Evaluarea Națională, când ne mirăm de rezultate și toată lumea se spală pe mâini
2 comments
Înainte să propuneți teze unice naționale în fiecare an de gimnaziu, începeți cu problema de fond: programa școlară este mult prea încărcată în raport cu timpul și ritmul de învățare al unui copil obișnuit. Educația ar trebui să pună accent pe experiența de învățare din timpul orelor, pe înțelegere și aplicare, nu pe cantitatea de materie parcursă.
Nu toți copiii înțeleg și rețin o noțiune din prima oră în care este predată. Au nevoie de explicații, de exemple, de exercițiu și de timp pentru fixare. Acest timp trebuie să existe la școală. Când programa obligă profesorul să treacă repede la lecția următoare, golurile se acumulează, iar meditațiile ajung, pentru multe familii, o necesitate pentru a ține pasul.
Tezele naționale cu miză pentru admitere, introduse fără regândirea programei și fără sprijin real pentru învățare, riscă să extindă presiunea examenului asupra tuturor anilor de gimnaziu. Schimbați evaluarea, dar lăsați nerezolvată esența: când și cum îi ajutăm pe copii să învețe temeinic?
În Finlanda, de exemplu, admiterea la liceu se bazează, de regulă, pe notele școlare. De ce nu construim și la noi condițiile pentru un asemenea sistem, cu evaluări corecte și criterii comparabile între școli? Reforma ar trebui să înceapă cu o programă realistă și cu timp pentru învățare în clasă. Copiii au nevoie să fie sprijiniți înainte de a li se cere să demonstreze, tot mai des, cât știu.
De la admiterea pe baza notelor din timpul gimnaziului am plecat… si am ajuns la parinti care, asa cum a spus noul ministru, stiu mai bine ca profesorul ce nota trebuie sa primeasca elevii.