Tezele din octombrie – Roxana Rusin, profesoară de istorie

8.409 vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Teze s-au mai dat și în aprilie și în iulie, dar în secolul trecut. Pentru că tot mai multe școli trec în scenariul roșu, ministrul educației a declarat că anul acesta tezele ar putea fi anulate sau să se susțină online, sub forma unui eseu sau proiect. Cei care organizează sistemul de învățământ din România înțeleg prin eficientizarea acestuia reducerea până la ridicol a programei, a conținuturilor, a orelor. Dacă e mai puțin înseamnă că e mai bine. În anul școlar trecut, tezele de pe semestrul al doilea au fost anulate și am fost la un pas să anulăm și examenele naționale. Bacalaureatul de anul acesta, cel puțin la istorie, a fost o teză din materia de pe semestrul întâi pentru că doar temele acelea au fost incluse în noua programă anunțată în primăvară. Deci de ce să anulăm din nou tezele dacă un examen care se presupune că e proba maturității a fost transformat într-o lucrare semestrială?
Roxana Rusin, profesoară de Istorie / Foto: Arhivă personală

Evaluarea online e mai dificilă decât predarea online pentru că ne lovim mai mult de atitudini și comportamente decât de bariere tehnologice. Ceea ce îi face pe profesori să se simtă neputincioși este faptul că elevii vor copia, iar ei nu vor putea să îi sancționeze așa cum ar fi făcut-o în mod normal în cazul unui test dat la clasă. Dar de ce avem alte așteptări de la elevii noștri? Nu cumva ei sunt crescuți într-o societate în care impostura a devenit regula jocului, iar argumentul cel mai des întâlnit este „pentru că pot”? Și de ce am cere mai mult de la ei când pentru unii profesori școala online înseamnă doar teme postate și atât? Sau în alte cazuri nici măcar atât.

De ce pretindem de la elevi altceva decât ceea ce societatea și școala le oferă ca model? Problema de fond în acest caz este educația, iar Ministerul Educației nu o poate rezolva, așa că mai anulează ceva și de data aceasta pentru că scopul este doar statistica de final, iar cum se ajunge acolo prea puțin contează.

O altă variantă ar fi ca în locul tezelor elevii să scrie un eseu sau un proiect, adică să facă ceva pentru care în mare parte nu au fost antrenați în școală. Deși noi nu prea obișnuim acest lucru, scrisul se face totuși din citit, iar laitmotivul oricărei discuții despre elevi este faptul că aceștia nu citesc, ceea ce în parte este adevărat. Dacă ei se gândesc să copieze pentru că așa funcționează societatea în general, prin subterfugii și compromisuri, de ce se gândesc să nu citească? Aversiunea față de citit e apanajul societății în general, nu doar al elevilor. E atât de greu să schimbăm ceva în școala românească pentru că noi încercăm să corectăm nu un comportament viciat al unui elev, ci al întregului său mediu din care provine. Discursul profesorului despre onestitate, meritocrație, respect nu produce mari efecte dacă în familie și în cercul social al fiecărui elev acestea sunt mai degrabă puncte nevralgice sau vulnerabilități, iar în locul lor sunt de preferat tupeul și improvizația.

Anularea tezelor, anularea examenelor fie doar și la nivel de scenariu, reducerea numărului orelor petrecute la școală, reducerea materiilor și simplificarea până la ridicol a programei indică viziunea absurdă și total ineficientă a decidenților politici asupra educației. Prin aceste mecanisme mergem în direcția contraselecției pentru că sita e foarte mare și intră oricine prin ochiurile ei.

___

Despre autor:

Roxana Rusin este profesor de istorie la Liceul Teoretic Nichita Stănescu din București.

Predau istorie de 5 ani aproape, iar dacă la început aveam revolta tânărului justițiar, acum încerc să capăt luciditatea maturității și să-mi antrenez simțul măsurii. Uneori îmi iese, alteori doar am vrut. E prematur să spun că am o carieră în domeniul acesta, dar cel puțin am văzut realitatea și din interior. Nu pornesc de la ideea că elevul trebuie să rețină de la mine doar conținuturile prevăzute de programă, ci că după ce ne-am întâlnit se mai gândește la ceea ce am vorbit; rezultatele se văd mai bine în timp. Am simțul umorului pentru că râsul ne-a cam rămas singura formă de protest în fața lucrurilor pe care oricum nu le putem schimba.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Chapeau!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cât de pregătită este România pentru adaptarea la educația online? Nou raport realizat de OECD pe baza testelor PISA / Expertul Andreas Schleicher: Elevii vor deveni mai pretențioși când va reîncepe școala

Cele mai multe țări dintre cele incluse în ultima evaluare PISA nu sunt pregătite pentru lumea învățării în medii digitale, cu toate oportunitățile acesteia, într-o vreme în care, sub presiunea…
Vezi articolul

Colegiile centenare, eliminate din textul Planului Național de Redresare lansat în dezbatere. Cei 1 milion de elevi care „nu au avut acces la educație” după închiderea școlilor, din draftul PNRR, s-au transformat în „copii care au nevoie de dispozitive pentru educația online”

Forma finală, lansată joi seara în dezbatere publică, a Planului Național de Redresare și Reziliență nu mai conține nicio referire la colegiile centenare, așa cum conținea draftul documentului despre care…
Vezi articolul

EXCLUSIV Op Ed / Copiii trebuie să se întoarcă la școală, dar nu este o opțiune ca lucrurile să rămână neschimbate – comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, şi Henrietta Fore, directoarea UNICEF

Editorial semnat de comisarul pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, şi de Henrietta Fore, directoarea executivă UNICEF „Un copil, un profesor, o carte, un stilou pot schimba lumea.” Aceste cuvinte rostite…
Vezi articolul

Miniștrii-profesori prea ocupați să conducă partide, comisii parlamentare și universități: Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partide politice din Legea educației din 2011 sunt „rase” în proiectul legii Cîmpeanu, rector de peste 10 ani, membru în conducerea PNL, fost lider Pro România și ALDE, de 6 ani parlamentar

Niciuna dintre incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-membru în conducerea unui partid politic nu se regăsește în proiectul Legii inițiate de Cîmpeanu, profesor universitar aflat astăzi în centrul celui mai recent scandal…
Vezi articolul