Timpul petrecut de copii în fața ecranelor crește abrupt în timpul distanțării fizice cauzate de pandemia Covid-19. Ce spun specialiștii că este sau nu ok

Așa cum este tot mai evident pe grupurile de părinți, în ultimele săptămâni, timpul petrecut de copii în fața ecranelor de tot felul crește, pe fondul distanțării fizice cauzate de pandemia Covid-19 și de închiderea școlilor. Experți internaționali spun că, între școala online, plictiseala atâtor zile petrecute în casă și nevoia părinților de a fi lăsați să-și facă treaba, tendința ca tinerii și copiii să petreacă mai mult timp pe telefoane, calculatoare sau la televizor este inevitabilă, dar poate fi ținută “în parametri” și administrată așa încât riscurile asociate acestor activități să fie evitate.

În absența unor studii aprofundate despre efectele pozitive și negative ale consumului de media de către copii, experții au îndemnat, pe baza cercetărilor care s-au făcut totuși, ca “timpul de ecran” pentru copii să fie limitat – de la 0 în primii doi ani de viață la câteva ore, de preferat sub două, pentru copiii mari și adolescenți. Consumul de media necontrolat a fost asociat, în timp, cu diverse riscuri, precum creșterea consumului compulsiv de alimente în fața televizorului, probleme cu somnul (când copiii stau pe telefon înainte de culcare) sau contact cu mesaje sau persoane periculoase în mediul online.

Apoi a venit pandemia

În SUA, efectele asupra timpului de ecran au fost măsurate prin cel puțin un studiu, realizat de compania de tehnologie pentru copii SuperAwesome și citat de Axios. Acesta arată că cei mai mulți dintre copiii cu vârste de 6-12 ani spun că petrec cu cel puțin 50% mai mult timp în fața ecranelor. Directorul companiei, Dylan Collins, apreciază că în medie copiii vor petrece, în această perioadă, de 2,5-3 ori mai multe ore în fața unor ecrane digitale.

• Potrivit aceluiași studiu, traficul către aplicații și servicii digitale destinate copiilor a crescut cu aproape 70% în SUA. Pe desktop, ca urmare a programelor de școală online, s-a făcut simțită o creștere ușoară. Pe de altă parte, traficul pe telefon aproape s-a dublat, iar cel pe tabletă aproape s-a triplat.
• În Marea Britanie, a doua țară unde a fost efectuat studiul, creșterea nu este atât de pronunțată ca în SUA, dar este, de asemenea, substanțială.

În SUA, Academia Americană de Științe Pediatrice și-a înnoit, în martie, recomandările către părinți. Organizația îi îndeamnă pe aceștia ca, în măsura în care este posibil, “să mențină experiențele offline, care permit familiilor să fie alături emoțional, să proceseze experiențe dificile și să se vindece.” Aceeași instituție arată, însă, că “foarte probabil va crește utilizarea de către copii a consumului de media” prin intermediul ecranelor.

Poziția Academiei citate este una de abordare constructivă a situației: părinții pot face diverse lucruri pentru a se asigura că acest consum media este unul pozitiv și folositor pentru familie și comunitate.

Sfaturile Academiei americane de Științe Pediatrice:

1. Părinții pot face o planificare a timpului când ei se opresc din lucru, iar copiii din învățare (online) sau alte activități și petrec timp de relaxare împreună.

2. Părinții se pot consulta cu profesorii în legătură cu activitățile online și offline pe care copiii să le facă.

3. Pentru preșcolari există canale dedicate, cu un conținut educativ considerabil.

4. Social media pot fi folosite constructiv – familiile pot intra în contact cu vecinii, prietenii sau rudele, pot obține informații utile despre comunitate.

5. Social media îi ajută pe copii să păstreze legătura cu cei de vârsta lor, lucru important.

6. Părinții pot stabili ce pot copiii să urmărească sau nu – există instrumente de filtrare în acest sens.

7. Media pot fi consumate împreună, în familie, ceea ce ar permite părinților să vadă și ceea e învață sau urmăresc copiii.

8. Părinții care lucrează de acasă pot să le arate copiilor în ce constă munca lor, să le încurajeze imaginația.

9. Podcast-urile sau audiobook-urile pot să îi țină pe copii preocupați cât timp părinții fac treabă.

10. Familiile pot găsi activități care să le ajute să se relaxeze și să comunice și să se concentreze pe acele activități care trezesc interesul copiilor.

11. Familiile pot să creeze un spațiu în care membrii să își poată împărtăși îngrijorările.

12. Părinții ar trebui să fie atenți la propriul consum media – dacă stau prea mult pe telefon sau pe social media, copiii pot să observe și să imite comportamentul.

13. E bine să fie păstrate limite prin aplicarea unei rutine, așa încât folosirea ecranelor să nu afecteze somnul, activitatea fizică, timpul în familie sau alte activități.

14. Poate fi planificat timpul în care copiii se pot juca jocuri video online cu prietenii lor.

15. Ideile de activități offline apreciate de o familie pot fi împărtășite cu alte familii.

“Părinții au pierdut, temporar, bătălia cu ecranele”

La rândul său, Bloomberg nota, săptămâna trecută, că în prezent copiii primesc mai mult ca niciodată acces la ecrane, în condițiile în care închiderea școlilor afectează 1,5 miliarde de elevi în toată lumea, conform datelor UNESCO.

Bloomberg îl citează pe Serge Tisseron, psihiatru francez care studiază efectele timpului petrecut în fața ecranelor asupra copiilor: “Părinții au pierdut, temporar, bătălia cu ecranele, dar pot să păstreze controlul. Ei pot să aleagă – au la dispoziție și lucruri de calitate, și gunoi. Această criză va aduce, poate, un lucru bun: o creștere abruptă a conținutului și selecției.”

Și această sursă îl citează pe Dylan Collins de la SuperAwesome, potrivit căruia tehnologiile care se adresează copiilor, “care nu erau în ADN-ul Silicon Valley, vor face un mare salt înainte – tehnologia pentru educație va avea de câștigat enorm; instrumente de moderare a conținutului pentru copii; chat-urile vor fi nevoite să creeze multe funcționalități noi pentru adolescenți și copii.”

Este citat, de asemenea, Simon Leggett, director de cercetare la compania britanică Childwise, potrivit căruia timpul de ecran “va crește inevitabil, dublarea lui este o estimare poate chiar conservatoare (…) Video online, chat-urile audio și jocurile online vor crește cu siguranță, fie pentru socializare, fie pentru discutarea treburilor legate de școală.”

Bloomberg face trimitere și la compania care deține platforma de video-conferințe Zoom, devenită foarte populară inclusiv printre elevi, în această perioadă. Acțiunile acesteia au crescut de peste două ori față de anul trecut, valoarea de piață a Zoom Video Communications – companie care nu e scutită de propriile controverse și preocupări legate de securitatea comunicațiilor și a datelor personale – depășind 40 de miliarde de dolari.

Foto: Pixabay.com

Citește și:

• Cum pot adolescenții să-și protejeze sănătatea mintală, în timpul pandemiei de coronavirus. Psihoterapeuta Lisa Damour, pentru UNICEF: Ne putem depăși sentimentele dureroase trăindu-le și înfruntându-le direct

• Analist “21st Century Children”, despre copii și tehnologie: Dependența de telefon nu este recunoscută psihiatric, în pofida titlurilor-șoc din media. O abordare moderată: oportunități vs. riscuri

• STUDIU: Peste 86% dintre copiii din România folosesc telefonul pe internet zilnic în 2020, față de doar 2% în 2010. Aproape jumătate dintre ei cumpără sau verifică prețuri pe net, față de doar 8% în Germania

• Cât au voie copiii pe telefoane. Hans Markowitsch, neuropsiholog: Nativii digitali pierd capacități precum calculul avansat